Relaxare si desfatare. Paradisul de acasa

Publicat la 2012-09-21 09:48:38. 0 comentarii .

Locuinta este un areal in care omul se simte cel mai in siguranta, permitandu-si luxuri pe care societatea, altfel, i le refuza. Iata de ce, acest loc sacru al individului trebuie tratat cu cea mai mare consideratie.

Este, pe undeva, de bun-simt si de bun-gust sa transformam locuinta noastra potrivit personalitatii noastre si nevoilor profund spirituale. Iar una dintre principalele nevoi ale omului, atunci cand ajunge acasa, este relaxarea.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va propune astazi cateva elemente de eleganta si, in acelasi timp, de relaxare, pentru un camin de poveste.

Nu intamplator, Paradisul este vazut mereu ca o gradina! Unul dintre cele mai la indemana elemente ce pot innobila o locuinta este reprezentat de universul inmiresmat si plin de culoare al florilor.

Sa ne amintim intotdeauna ca un buchet de flori de camp reimprospateaza atmosfera camerei de zi. Ideal ar fi sa avem mai multe buchete, aranjate simetric cu aceleasi tipuri de flori, pentru a nu incarca printr-o diversitate prea mare. Daca avem mai multe buchete de flori diferite, este indicat sa le desfacem si sa cream alte buchete, asociind florile in asa fel incat sa obtinem manunchiuri asemanatoare. Cu cat mai multe buchete, cu atat mai bine!

O alternativa la vazele cu flori sunt ghivecele cu orhidee. Crenguta bogata in flori nu necesita ingrijiri deosebite si va atrage atentia intr-un mod placut oricarui vizitator. Regula de baza se pastreaza si aici – cu cat mai multe ghivece cu orhidee, cu atat mai paradisiaca privelistea!

Un alt mod de relaxare, de data aceasta in afara locuintei, este participarea la concertele live, expozitiile de pictura si fotografie, degustarile de vinuri si alte delicatese culturale sau culinare. Pentru aceasta va asteptam cu drag alaturi de noi la urmatoarea editie a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, in 15, 16, 17 iunie, la No Name, in Timisoara!

Locul de onoare

Publicat la 2012-05-05 13:28:28. 0 comentarii .

Societatea inseamna, dincolo de intalnirile si dialogurile de fiecare zi, respectarea tacita a unui statut. Chiar in cazul spiritelor libertine, este bine sa se tina seama de cateva elemente de bun-gust ce lucreaza exclusiv in avantajul celui care le pune in aplicare.
Unul dintre elementele sine qua non ale societatii contemporane este automobilul. Fiecare dintre noi am fost, cel putin ocazional, pasageri. Cand nu detinem noi insine calitatea de sofer, se impune sa cunoastem si sa aplicam cateva reguli comportamentale menite sa evite discutiile despre locul preferat de unii sau de altii in masina.

Una dintre greselile cel mai des intalnite este aceea de a prefera locul din dreapta soferului. La romani, mai ales, este chiar un moft – unele persoane insista sa ocupe acest loc, avand convingerea ca este cel mai confortabil si, mai ales, cel mai „important”. Observati cum, pe locul din dreapta soferului, fratii obisnuiesc sa isi aseze surorile, mamele, sotiile. Exista chiar situatii in care unii parinti isi aseaza copiii pe scaunul din fata: o alegere pe cat de gresita, pe atat de periculoasa!

Ca sa evitam astfel de situatii total nerecomandate, va propunem sa ne amintim impreuna regulile ocuparii locurilor in masina. Locul de onoare, daca vreti, in orice atumobil clasic, este intr-adevar pe partea dreapta, dar in spate, pe diagonala cu locul soferului. Acest loc va fi intotdeauna ocupat de femeie! Daca sunt mai multe femei printre pasageri, ordinea este data de rang sau, dupa caz, de varsta – cea mai in varsta sau cu un rang mai inalt va ocupa locul din partea dreapta, spate. In cazul in care masina are patru pasageri, ultimul pasager ca importanta sau statut va ocupa locul din dreapta, fata. De obicei, acest loc trebuie sa ramana gol, in cazul in care nu exista un al doilea sofer caruia i-a fost rezervat.

Se impune sa ne amintim intotdeauna care este locul nostru. Iata de ce, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va invita sa va ocupati locurile in public la urmatoarea editie, din 15, 16 si 17 iunie, in incinta No Name Timisoara! Pe curand!

Mari oameni si iubiri pe masura. Principele Rudolph si Maria Vetsera (partea a doua)

Publicat la 2012-05-04 08:24:52. 0 comentarii .

Intre printul Rudolph si Maria Vetsera se naste o iubire ce avea sa fie blamata de intreaga lume. Franz Iosif, imun la sentimentele umane, isi ameninta fiul cu dezmostenirea. Rugamintile imparatesei Sissi nu reusesc sa induplece severitatea regelui.

Raspunsul lui Rudolph este unul neasteptat – renunta la tot: la tron si la familie, doar ca sa poata ramane langa femeia iubita. Din acest moment, soarta Mariei Vetsera este pecetluita – din punctul de vedere al imparatului, problema trebuia sa dispara, iar problema era tanara si frumoasa iubita a printului.

Raspunsul celor doi indragostiti va fi unul cumplit. La inceputul anului 1989, la Mayerling, retrasi intr-o cabana de vanatoare si urmariti de garzile imparatului, printul mostenitor Rudolph si Maria Vetsera, la capatul unei nopti de dragoste, aleg sa isi duca iubirea in vesnicie. Pentru a usura moartea Mariei, acesta o ucide in somn cu o arma de vanatoare, dupa care se sinucide cu aceeasi arma.

Alte povesti cutremuratoare din istoria de dragoste a lumii va invitam sa cunoasteti la urmatoarea editie a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, in 15, 16, 17 iunie. Atunci literatura isi va deschide cele mai frumoase pagini, alaturi de arta, muzica, teatru, fotografie, delicatese culinare si oenologice.

Mari oameni si iubiri pe masura. Principele Rudolph si Maria Vetsera (partea intai)

Publicat la 2012-05-02 21:36:02. 0 comentarii .

Indepartat de tata si apasat de indatoriri pe care nu le dorea, Rudolph, printul mostenitor al imperiului Austro-Ungar, se izola tot mai mult de viata de curte, din nevoia de a-si gasi echilibrul sufletesc. Se simtise tradat de tata prin impunerea unei casatorii din interese de stat.

Franz Iosif, simtind sensibilitatea fiului sau, avea sa il trateze cu si mai mare dispret. Rudolph se va refugia in muntii Gurghiului din Romania, in partide interminabile de vanatoare care durau saptamani intregi.

La un moment dat, sufletul printului, ranit de lipsa dragostei, gaseste alinare in prezenta uneia dintre cele mai frumoase femei de la curte. Maria Vetsera era fiica de numai optsprezece ani a unei familii nobiliare parvenite. Inocenta o face sa isi piarda inima dupa nefericitul print care vede in ea propria salvare.

A fost Maria Vetsera salvarea celui care trebuia sa fie printul mostenitor al unuia dintre cele mai puternice imperii ale lumii?
Raspunsul la aceasta intrebare il vom afla in articolele urmatoare.

La editia viitoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust diversitatea expresiilor sensibilitatii umane intentioneaza sa ne ridice sufletul cu o treapta mai sus, salvandu-l intr-o maniera plina de finete si savoare.

Statut de imparateasa, suflet de mama. SISSI si printul Rudolph

Publicat la 2012-05-01 17:19:17. 0 comentarii .

Imparatul imperiului Austro-Ungar, Franz Iosif, casatorit cu una dintre cele mai indragite suverane ale istoriei – imparateasa Elisabeta, cunoscuta sub simpaticul pseudonim „Sissi” – a avut impreuna cu aceasta patru copii, dintre care trei fete si un singur mostenitor – Rudolph. Acesta din urma avea sa ramana in arhivele vremii drept „printul nefericit”.

Denumirea nu este una intamplatoare. Rudolph, care trebuia sa fie mostenitorul unuia dintre cele mai puternice imperii, mostenea si sensibilitatea si spiritul rebel al mamei sale.

Casatorit cu o femeie pe care nu a iubit-o niciodata, printul mostenitor Rudolph avea sa se retraga in activitati mai placute decat problemele statului, pe care le gasea apasatoare. Tatal sau, imparatul Franz Iosif, nu avea sa ii ierte fiului abordarea unei astfel de atitudini, tratandu-l, de fiecare data, cu infatuare si dispret.

Toate acestea aveau sa il indeparteze pe Rudolph si mai mult de indatoririle sale. Imparateasa Sissi va fi una dintre putinii oameni care il va intelege pe nefericitul print. Ca mama, Sissi isi iubea cel mai mult baiatul, incercand cumva sa suplineasca lipsa de afectiune a tatalui. Cu toate acestea, Sissi nu va reusi sa isi salveze copilul de la un destin pe cat de fascinant, pe atat de tragic.

Regalitatea – intre binecuvantare si blestem

Publicat la 2012-09-21 09:44:20. 0 comentarii .

Pentru omul de rand regalitatea poate parea fascinanta, realitatea ei concurand, intr-o buna masura, povestile nemuritoare. Pentru reprezentantii caselor regale, insa, statutul inalt este, de cele mai multe ori, o anatema in fata careia nu pot decat sa isi plece smeriti capetele incoronate. Orice incercare de sustragere de la indatoririle curtii, orice abatere de la principiile dure ale monarhiei, poate aduce oprobiul, dezmostenirea sau chiar moartea.

Daca societatea contemporana permite libertatea alegerii, regalitatea a fost intotdeauna reticenta in fata acestei libertati. Aceasta abordare era cu atat mai rigida cu cat ea privea direct casatoriile – acestea, in clasele inalte, nu erau decat niste aliante colosale de putere. Pacte intre familii, tratate de pace sau declaratii de razboi, toate puteau fi rezolvate cu mult mai multa usurinta printr-o casatorie.

Iata de ce, unul dintre cele mai profunde sentimente umane era cu desavarsire interzis in lumea monarhica. Iubirea nu prezenta niciun fel de avantaje cand venea vorba de siguranta regatului sau a imperiului. Insa, reprezentantii inaltelor clase sociale nu sunt decat niste oameni.

Dincolo de aliante si tratate, sentimentele, dorul, dragostea nu au putut fi controlate printr-o semnatura. De aici, drame colosale si povesti fascinante pe care va propunem sa le cunoastem impreuna in minunatele carti ale literaturii lumii, prezente si la urmatoarea editie a Savoart –Sarbatoarea Bunului Gust, la jumatatea lunii iunie (15, 16, 17).

Sculptura, ca predecesor al fotografiei

Publicat la 2012-04-29 15:09:52. 0 comentarii .

De la antica descoperire a principiului ce sta la baza camerei obscure, fotografiei i-au trebuit peste doua mii de ani sa se poata concretiza intr-un proces propriu-zis de imortalizare a realitatii.
Pana la acest moment, nevoia omenirii de imortalitate nu a ramas, insa, neexprimata. Dimpotriva, orice activitate artistica menita sa copieze intrucatva omul si etosul nu este altceva decat o incercare de a infrange timpul si moartea.

Una dintre cele mai vechi astfel de incercari ale lumii, atestata de arheologi, se gaseste in Muzeul Naturii din Viena si dateaza din preistorie. Este vorba despre statueta miniaturala „Venus din Willendorf”, sculptata cu peste douazeci de mii de ani i.e.n. Iata o maniera de a imortaliza frumusetea feminina a vremii si de a transpune o realitate peste timp.

Transpunerea chipului uman in sculptura a atins limitele perfectiunii prin reprezentarea lui David, daltuita de Michelangelo si expusa, deloc intamplator, la Galeria Academica din Florenta. Exagerarea trasaturilor masculine este o forma de a transgresa realitatea imediata, atingand idealul imaginatiei. Iata de ce nobilii vremii preferau intotdeauna o astfel de abordare in reproducerea propriei imagini. Argumentul, bineinteles, era urmatorul: nu conteaza realitatea timpului lor atat de mult ca impresia pe care o lasa posteritatii, iar aceasta impresie trebuie sa fie una de perfectiune.

Secrete ale transpunerii realitatii in ideal ne vor fi dezvaluite in urmatoarea editie a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust prin expozitii si simpozioane de fotografie si pictura. Va asteptam, asadar, alaturi de noi in perioada 15, 16, 17 iunie la No Name, in Timisoara!

Lumea fara fotografie

Publicat la 2012-04-27 08:20:09. 0 comentarii .

Femei a caror frumusete a trecut pragul timpului catre vesnicie si barbati pe care onorurile i-au ridicat deasupra istoriei. De la Cleopatra pana la Napoleon, trecutul este plin de imagini idilice ale figurilor umane arhetipale.

Cu toate acestea, imaginea pe care contemporaneitatea o are despre marii oameni ai trecutului este, in cele mai multe dintre cazuri, una imaginara. Astazi este o banalitate ca venirea pe lume a oricarei fiinte umane sa fie imortalizata prin fotografie si film. Lucrurile, insa, nu au stat asa dintotdeauna.

Este adevarat ca unele elemente de conceptie fotografica au fost descoperite inca de pe vremea lui Aristotel. De exemplu, era de notorietate faptul ca, daca se face o gaura intr-o cutie inchisa, lumina ce patrunde prin acel orificiu va reflecta, pe peretele cutiei, o realitate inversata. De la acest predecesor al camerei obscure (cutia cu orificiu) a fost nevoie ca omenirea sa parcurga inca doua mii de ani pentru a ajunge sa dezvolte arta fotografica.

Despre maniera in care narcisismul uman a gasit de cuviinta sa se exprime inainte de descoperirea fotografiei vom vorbi in articolele viitoare. Pana atunci, va propunem sa descoperim impreuna noi talente si tehnici de fotografie in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, la mijlocul lunii iunie (15, 16, 17), in incinta No Name, Timisoara!

Zaharul – un dulce nascut din amaraciune

Publicat la 2012-04-26 07:12:02. 0 comentarii .

O mare parte din ceea ce astazi primim cu titlu quasi gratuit a fost, la inceput, platita scump, uneori cu libertatea sau chiar cu vietile a zeci, sute de oameni. Asa se intampla si cu zaharul.

Descoperit prin domesticirea plantei, cu aproape opt mii de ani i.e.n., sucul trestiei avea sa cucereasca Asia Centrala si de Sud. Indienii obisnuiau sa mestece planta verde, pentru a se bucura de gustul ei dulce, nemaintalnit pana atunci. Tot indienii sunt cei care descopera metode de cristalizare a sucului de trestie, in perioada dinastiei Gupta, cu trei sute de ani i.e.n. Calugarii budisti sunt cei care, in periplurile pentru propovaduirea intelepciunii, vor duce cu ei aceste secrete ale dulcelui pana in China.

Marile civilizatii, greaca si romana, au privit zaharul, la inceput, doar din punct de vedere medical, apreciind proprietatile sale de ameliorare a iritatiilor de vezica si a durerilor de rinichi. Grecii comparau zaharul cu o sare dulce ca mierea.

In prima jumatate a anului 1600, comertul cu zahar devenise deja unul dintre cele mai profitabile, alaturi de cel cu perle, parfum si condimente. Plantatiile de trestie de zahar acopereau suprafete interminabile de terenuri in marile colonii engleze, franceze si americane. Sclavii asigurau gratuitatea fortei de munca – aceasta valora doar cateva mii de vieti ce se stingeau din cauza malariei si a febrei tifoide. In urma cu numai doua secole, industria zaharului adunase milioane de sclavi si alte milioane de victime.

Sfarsitul comertului cu sclavi nu a insemnat si sfarsitul productiei de zahar. In zilele noastre, chiar daca sclavii nu mai exista, plantatiile de trestie sunt domeniul in care oamenii lucreaza in conditiile cele mai grele, avand cele mai mici rate de salarizare din lume. Iata de ce ne permitem sa spunem ca zaharul este, pe undeva, dulceata nascuta din amaraciune

Zaharul – candoarea savorilor de fiecare zi

Publicat la 2012-04-24 19:42:15. 0 comentarii .

Multi dintre noi gasim de neimaginat o lume fara dulciuri. Fie ca este vorba despre lingurita de zahar la ceasca de ceai, fie ca ne gandim la o cupa de inghetata cu arome rafinate de fructe exotice sau la dulceata de capsuni facuta de mainile dibace ale bunicii, toate au in comun gustul dulce al zaharului.

Blamat cumplit de catre lumea medicala a ultimelor decenii, zaharul nu inceteaza sa aduca placeri vinovate celor care incalca regulile consumului de alimente naturale. Una dintre cele mai apreciate bauturi carbogazoase din lume contine, intr-o sticla de 0.5 l, nici mai mult nici mai putin decat 8 lingurite de zahar. Este o cantitate pe cat de infricosatoare, pe atat de dulce! Acest pact cu diavolul facut in numele rasfatului papilelor gustative creeaza dependenta – cu cat mai mult zahar consumam, cu atat nevoia noastra de zahar creste.

Drogul dulce, insa, nu a fost prezent dintotdeauna in casele oamenilor obisnuiti. Si nicidecum in forma fina, delicata in care il regasim astazi in zaharnite, la cafeaua de dimineata.

De unde vine si cat timp i-a trebuit zaharului sa ajunga pe mesele noastre, vom afla in articolele urmatoare. Despre variatele produse ale dulcelui interzis va invitam sa aflati mai multe, degustand, in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, la jumatatea lunii copiilor (15, 16, 17 iunie), in incinta No Name, Timisoara!

Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte (partea a treia)

Publicat la 2012-04-23 18:48:20. 0 comentarii .

Istoria branzei incepe cu aproximativ opt mii de ani i.e.n. Atunci, in zona Asiei Centrale, ciobanii obisnuiau sa care laptele in recipiente impermeabile facute din stomac de vita. Pe distante lungi, in caldura desertului, laptele se inchega, separandu-se in zer si cas. Casul sarat devine o forma de pastrare a laptelui pe perioade mai lungi de timp.

Chiar astazi, in unele tari, branza este un produs pastrat ca aliment greu alterabil si ca masura de ajutor pentru populatie in cazul perioadelor de foamete.

Prima fabrica de branzeturi din lume a fost deschisa in Elvetia, cu doua secole in urma. Totusi, in acest domeniu, gama cea mai larga de produse este revendicata de Franta si Italia. Acestea sunt tari cu un adevarat cult pentru branzeturi, dezvoltand o diversitate de peste patru sute de sortimente.

Mai multe despre delicioasa lume a branzeturilor vom afla impreuna, degustand si invatand, la urmatoarea editie a „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust”: la mijlocul lunii copiilor, in perioada 15-17 iunie, in incinta „No Name” (Vizavi de Billa – Spitalul Judetean).

Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte (partea a doua)

Publicat la 2012-04-22 07:26:11. 0 comentarii .

Mucegaiul si excrementele – iata doua imagini pe care, majoritatea dintre noi nu am dori sa le asociem nici cu mancarea cea mai proasta, cu atat mai putin cu delicatesele. Cu toate acestea, reorganizarea argheziana a valorilor estetice prin magistralul „din bube, mucegaiuri si noroi iscat-am frumuseti si preturi noi” se regaseste cu valabilitate si in arta culinara.
Branza este un produs cu o origine care invoca nevoia intoarcerii la cultul „uratului” pentru obtinerea perfectiunii. Cea mai sanatoasa metoda de obtinere a branzeturilor este inchegarea laptelui cu enzime de pe stomacul viteilor.
Mai mult decat atat, unele dintre cele mai apreciale branzeturi din lume sunt branzeturile cu mucegai. Nu este o greseala de productie, ci un sinuos proces de… mucegaire controlata. Produsul final este o imbinare perfecta de arome si gusturi care fac deliciul cunoscatorilor, dar si al curiosilor.
Cu astfel de provocari incitante si delicioase va asteptam si la urmatoarea editie a „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust”, in frumoasa perioada 15-18 iunie, la „No Name”, Timisoara.

Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte

Publicat la 2012-04-20 19:37:42. 0 comentarii .

Cu ceva timp in urma, un ziar de renume mondial alerta lumea ca cercetatorii au gasit urme de excremente animale intr-un anumit tip de iaurt bio. Produsul era si va ramane, insa, foarte apreciat. Necunoscatorii au fost oripilati de rezultatele studiului.

Cunoscatorii, insa, au fost incantati – descoperirea cercetatorilor nu facea decat sa confirme calitatile bio ale iaurtului respectiv, anuntand, astfel, o crestere a vanzarilor. Inainte de toate, sa ne reamintim ca produsele BIO sunt acelea care nu contin aditivi sintetici, fiind, astfel, mult mai sanatoase pentru organism.

Ceea ce nu stiau ziaristii care publicasera articolul de scandal, acuzand compania si blamand-o pentru nimic, este faptul ca excrementele de oaie, vaca sau capra erau folosite din cele mai vechi timpuri pentru inchegarea laptelui.

Mai multe despre aceste delicii quasi scandaloase vom afla in articolele urmatoare. „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust” va asteapta cu noi secrete, dar si cu degustari de branzeturi dintre cele mai fine, la urmatoarea editie, din perioada 15-18 iunie, la „No Name”, Timisoara!

Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas (partea a doua)

Publicat la 2012-04-20 19:30:42. 0 comentarii .

Balerina Irinel Liciu il iubea pe Stefan Augustin Doinas cu o pasiune inrobita de suferinta, crezand in el, sperand in el, traind prin el. Doinas iubea femeia in orice forma a ei. Isi lasa acasa, in lacrimi, prima-balerina, si se desfata cu tarancute ajunse chelnerite de oras.

Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.

Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.

Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.

Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!

Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas

Publicat la 2012-09-21 09:46:46. 0 comentarii .

In spectacolele cu public este una dintre cele mai recitate poezii. Pentru facultatea de teatru si film, recitarea versurilor sale este unul dintre cele mai dificile examene. „Mistretul cu colti de argint” este poezia semnata de cel mai iubit poet roman – cel mai iubit in adevaratul sens pe care il poate avea rostirea acestui cuvant: nu neaparat de cititorii, ci de femeia vietii sale, de femeia a carei vieti era, el insusi. Si, cand nu a mai fost… doua vieti s-au retezat, aproape in aceeasi clipa.

Irinel Liciu – acesta este numele purtat de o femeie pentru care succesul carierei avea sa nu insemne nimic in raport cu iubirea. Ea, indragostita de balet si de poet, l-a ales pe acesta din urma, in ciuda aplauzelor la scena deschisa de pe toate scenele lumii. Irinel Liciu cucerise tot ceea ce putea fi cucerit in cariera de balerina. Cu toate acestea, femeia din ea plangea mereu, tanjind la iubirea absoluta a lui Stefan Augustin Doinas. Poetul, la fel de liber la inima ca si la minte, isi petrecea viata asa cum isi scria poeziile: intr-o libertate tangentiala cu absolutul.

In zilele urmatoare vom afla mai multe despre povestea de dragoste care a emotionat o intreaga tara. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi in care minunea povestilor voastre de viata sa se plieze pe nemarginirea literaturii!

Scurta istorie a painii (partea a doua)

Publicat la 2012-04-17 21:12:22. 0 comentarii .

Pentru egipteni painea era folosita si ca moneda de schimb. Salariul pentru o zi de munca consta in trei paini si doua beri. Daca la inceput painea era obtinuta din amestecul fainii cu apa, ulterior (asta insemnand la o diferenta milenara fata de momentul initial), la acest amestec egiptenii au adaugat spuma de bere. Aluatul astfel obtinut era lasat in soare, sa creasca, apoi bagat intr-un cuptor sacru – cuptorul de paine.

Semnificatia painii este una majora nu doar pentru egipteni – care obisnuiau sa puna alimentul alaturi de aur, argint si mirodenii, in mormintele sacre. Painea este un arhetip religios, fiind alimentul ales de Iisus pentru a-l imparti ucenicilor.

Civilizatia moderna pastreaza credinta in sacralitatea painii. La romani, intampinarea oficiala se face cu paine si sare. De asemenea, obiceiul de a „da copilul la grinda”, prezent in partea de sud a tarii, este unul care implica painea, ca simbol al cresterii. La nuntile romanesti, de asemenea, turta de paine este rupta si aruncata peste capetele mirilor, in semn de prosperitate. Biserica Ortodoxa foloseste impartirea painii la finalul slujbei de duminica, insemnand impartasirea cu trupul divin.

Cunoscand toate aceste lucruri, completarea meselor cu paine trece de la banal la special, bucurandu-ne atat papilele cu un gust milenar, dar si sufletele, cu semnificatii dintre cele mai profunde.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va va impartasi din deliciile si simbolurile painii la urmatoarea editie – buna ca painea calda!

Scurta istorie a painii (partea intai)

Publicat la 2012-04-14 12:30:57. 0 comentarii .

Festinurile sunt intalnite in toate perioadele de sarbatoare. Nimic nu este mai obisnuit la o masa, decat consumul de paine. Dimineata, paine prajita, la pranz felii proaspete de paine. Uneori, dietele mai stricte ne incurajeaza sa privim cu ochi rai aceasta prietena veche a bucatelor de tot felul. Alteori, uitam de toate regulile gastronomice si rupem un colt aburind, sa ne potolim pofta de paine calda, abia scoasa din cuptor.

Dar v-ati gandit vreodata cat i-a luat painii sa ajunga pe mesele noastre? Noi ne-am gandit, am cautat si am aflat ca painea reprezinta unul dintre cele mai vechi obiceiuri alimentare ale lumii.

In urma cu aproape 8000 de ani i.e.n., oamenii, agricultori la acea vreme, au inceput sa fiarba boabele de grau sau de porumb, consumand pasta obtinuta. Cateva secole mai tarziu, egiptenii au inceput sa foloseasca pietre mari si grele pentru zdrobirea boabelor si obtinearea fainii. Mamaliga de astazi era considerata, la acea vreme, tot paine. De fapt, painea se obtinea din faina de grau, porumb, mazare, orz, ovaz, secara, fasole, seminte de ierburi comestibile.

Aceasta asociere din mai multe feluri de seminte se intoarce in contemporaneitate, aducand pe rafturile magazinelor paini obtinute din cele mai neobisnuite si mai savuroase combinatii. Va asteptam sa gustati din astfel de delicatese si in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust.

Aranjamente de bun-gust, la indemana oricui

Publicat la 2012-04-14 12:26:34. 0 comentarii .

Saptamana Luminata este perioada anului in care oamenilor li se permit doar bucurii. Dupa Postul Pastelui, aceasta saptamana deschide portile unei libertati a alegerilor culinare dintre cele mai indraznete. Se spune ca este un mare pacat sa te ridici de la masa flamand, in aceste zile.

Invitatia la festin este una generala – casele romanilor avand mesele pline de bucate alese. Dar daca tot suntem la categoria momente speciale, de ce sa nu aranjam si masa noastra intr-un mod mai deosebit? Astazi va propunem o idee pentru amenajarea unei mese de senzatie, care nu necesita costuri, ci doar un pic de rabdare si incredere.

Un atuu al mesei de Paste sunt ouale rosii. Pentru a le pune in evidenta, putem aseza printre ele flori de liliac alb – un simbol al curateniei si al renasterii. O eleganta deosebita in acest aranjament putem obtine daca vom culege florile mici de pe crenguta de liliac si le vom presara de-a lungul mesei, raspandind, astfel, si parfumul lor. Servetelele, de asemenea, pot fi impaturite in dreptunghi si asezate pe farfurie, nu inainte de a lega, peste ele, o floare de liliac. Nu-i asa ca arata extraordinar?

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste clipe cat mai lungi in familie, cu decor de poveste!

Hristos a Inviat!

Publicat la 2012-04-14 12:22:23. 0 comentarii .

Am intrat, iata, in perioada reinnoirii lumii, asa cum se spune in vechea traditie. Saptamana aceasta, fiind prima dupa invierea Domnului, este o perioada de mare sarbatoare pentru lumea crestina.

Recunoscuta in Sfanta Scriptura ca o perioada a bucuriei pentru redobandirea sperantei, Saptamana Luminata cere tuturor crestinilor sa se ridice, sa creada, sa spere, sa se bucure. De aceea este interzis sa tinem post in aceasta perioada. Mai mult, pentru rugaciunile de fiecare zi, nu ne vom mai aseza in genunchi – in aceasta saptamana nu se ingenuncheaza!

Asadar, sa ne deschidem cu totii sufletele, primenite de lumina invierii, spre bucurie si speranta! Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste intelepciunea linistirii si a multumirii pentru toate minunatiile lumii de azi!

Adevarat a Inviat!

Iepurasul de Paste

Publicat la 2012-04-14 12:10:44. 0 comentarii .

Zilele invierii Domnului nu sunt incarcate doar de semnificatii religioase, ci si de traditii pagane si precrestine. Acestea, fie au supravietuit de-a lungul timpului, fie s-au impus treptat, din alte parti ale lumii.

In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.

Dar de unde vine iepurasul de Paste?

Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.

Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!

Vinerea in care nu se face nimic

Publicat la 2012-04-13 09:28:19. 0 comentarii .

Munca il innobileaza pe om. Crestinii vin cu o completare la acest dicton – numai daca nu se face in ziua a saptea sau in Vinerea Mare. De ce?

Daca ziua a saptea este dedicata odihnei, inca de la inceputurile lumii, este bine sa ne amintim ca, peste an, mai exista o zi in care orice munca fizica este considerata mare pacat. Vinerea Patimilor nu este o zi de odihna, ci de cainta si reculegere. Munca in aceasta zi este considerata a fi un pacat, tocmai pentu ca nu il lasa pe om sa se gandeasca la importanta ei si nu ii da ragazul pentru reculegerea in fata patimilor suferite de Fiul Domnului.

In vinerea mare, toate gandurile, toate inimile trebuie sa se deschida spre Iisus Christos si spre intelegerea suferintelor sale. Iata de ce, orice alta preocupare in aceasta zi este considerate o incalcare a randuielilor crestine.

In seara aceasta, Biserica Crestina canta Prohodul – imnul funerar al lui Iisus Christos, menit sa rascoleasca sufletele credinciosilor prin gravitatea imaginilor prezentate in versurile sale.
Vinerea Mare este o zi in care omul invata sa respecte sacrificiul suprem si, mai presus de toate, invata sa ierte, la fel cum insusi a fost iertat.

Pentru ca, daca Dumnezeu este Iubire, primul pas catre aceasta este Iertarea!

Mielul de Paste

Publicat la 2012-04-11 21:40:04. 0 comentarii .

In religiile si credintele universale mielul este o figura profund angrenata simbolic in reprezentarea binelui. Imagine a puritatii, blandetii si, in acelasi timp, a neajutorarii, mielul este, prin aceasta, animalul perfect pentru ritualurile de sacrificare.

In Vechiul Testament, evreii au sacrificat miei spre a-si feri copiii de Pastile (pesta/boala mortii) trimise de Dumnezeu intailor nascuti, inainte de eliberarea din Egipt. De atunci, pentru comunitatile evreiesti, sacrificarea mieilor este un ritual al trecerii de la robie la libertate.

Crestinii urmeaza regulile Noului Testament. In aceasta a doua parte a Sfintei Scripturi, Insusi Iisus Christos este numit „mielul Domnului”. Aceasta sintagma nu este folosita intamplator, si tocmai pentru a specifica sacrificiul celui nevinovat pentru iertarea pacatelor lumii.

Asadar, pentru crestini, sacrificarea mielului in ziua de Paste este o readucere in prim-plan a sacrificiului suprem pe care Iisus Christos l-a facut in numele mantuirii oamenilor. Mielul ucis simbolizeaza, la crestini, moartea si invierea de dupa.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru reafirmarea spirituala a fiecaruia dintre noi. Impreuna putem face lumea mai buna!

Ouale de Paste

Publicat la 2012-04-10 19:35:07. 0 comentarii .

Daca sarbatorile iernii au bradul impodobit, sarbatorile primaverii, au, in mod obligatoriu, ouale rosii.

Traditia oualor de Paste este una dintre cele mai vechi. Se spune ca Maica Domnului, venind sa isi planga copilul ranit de pe cruce, a asezat pe pamant cosul cu oua pe care il purta la ea. Sangele din ranile lui Iisus a picurat pe ele si le-a inrosit. De atunci ouale se vopsesc in culoarea sangelui, pentru a aminti de suferintele Mantuitorului.

Prin mancarea oualor rosii, crestinul se impartaseste cu trupul lui Christos, dupa cum i-a indemnat acesta in seara Cinei celei de Taina: „Luati, mancati, acesta este trupul meu care se frange pentru voi, spre iertarea pacatelor”.

Pregatirea oualor de Paste nu se face, insa, oricum. Exista si aici reguli clare, care nu permit abateri. Astfel, ouale ce urmeaza a fi inrosite trebuie culese sau cumparate (dupa nevoile moderne) neaparat in ziua de miercuri. Urmeaza ca, apoi, sa fie vopsite in Joia Mare. Este interzis, conform traditiei, ca ouale sa se vopseasca in Vinerea Mare!

Oul astfel primenit, prin culoare si incondeiere, simbolizeaza, de asemenea, invierea Domnului si trezirea la viata a binelui – asa cum puiul de gaina prinde viata incet, in gaoacele oului.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru o altfel de primenire a sufletului, in maniera sensibila, culturala si plina de savori!

Saptamana Patimilor (partea intai)

Publicat la 2012-04-10 10:11:03. 0 comentarii .

Iata-ne intr-o perioada care aminteste de unul dintre cele mai triste evenimente din geneza religiei crestine – acuzarea si judecarea Mantuitorului Iisus Hristos. Intreaga saptamana este dedicata pomenirii si plangerii patimilor Sale.

Pentru cinstirea numelui Hristos, in fiecare seara se tine cate o slujba a deniei. Etimologia cuvantului „denie” se regaseste in notiunea de origine slavona „vdenie” care inseamna priveghi. Aceasta saptamana este, deci, dedicata doliului, durerii si caintei.

Crestinul se gandeste la rostul sau pe pamant si la Judecata de Apoi.
Spre aducerea aminte a planurilor lui Dumnezeu pentru oameni, din punct de vedere crestin, deniile din fiecare seara a saptamanii patimilor au o tematica anume, care ramane aceeasi in fiecare an, pentru toate bisericile de rit.

Astfel, denia de luni este dedicata pildei smochinului care nu facea fructe. Pe acesta Iisus l-a blestemat sa se usuce pentru ca si-a ratat rostul sau pe pamant. Pilda vrea sa aminteasca tuturor credinciosilor cat este de importanta gasirea si implinirea menirii fiecaruia in lume.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste regasiri de drumuri pierdute si amintirea destinatiei!

Asinul de la Ierusalim

Publicat la 2012-04-07 21:36:35. 0 comentarii .

Pentru Religia Ortodoxa, Duminica Floriilor este o zi cu o multitudine de semnificatii cu importanta majora in credintele si ideile crestine. Aceasta zi, celebrata intotdeauna inainte cu o saptamana ziua Pastelui, anticipeaza sanctitatea celei mai mari sarbatori crestine. Tocmai de aceea, poate, in traditia romaneasca se spune ca vremea din aceasta zi este la fel ca vremea ce va urma in ziua Pastelui.

Din punct de vedere religios, ziua floriilor inaugureaza Saptamana Patimilor si, in acelasi timp, celebreaza intrarea si primirea Domnului Iisus Christos in Cetatea Ierusalimului. Acest eveniment are caracter emblematic in viata Mantuitorului: oamenii i s-au inchinat, asternand ramuri de salcie si maslin pe drum, ca asinul care il purta pe Iisus sa calce pe moale. Acest gest a fost atat unul de recunostinta fata de minunile Fiului Lui Dumnezeu, cat si unul de recunoastere a Mantuitorului.

Se spune ca, de la aceasta intamplare, pentru ca a fost atat de cald si bland ca sa duca povara Mantuitorului, magarul poarta pe spate simbolul Sfintei Cruci, ca semn al binecuvantarii. Intr-adevar, daca privim orice magarus, vom observa pe spatele lui ca blana este mai inchisa la culoare, de-a lungul coloanei vertebrale si in zona umerilor, desenand semnul crucii.

Curiozitate sau minune, cert este ca magarusul ramane unul dintre cele mai blande si mai supuse animale, avand, pe undeva, smerenia unui monah.

Cu ocazia frumoasei sarbatori a Floriilor, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust ureaza tuturor Florilor cu suflet de om La Multi Ani Fericiti aproape de tot ce va este mai drag!

Eleganta si eticheta. Masa in oras (partea a II-a)

Publicat la 2012-04-06 20:59:13. 0 comentarii .

Manierele elegante in timpul mesei se impun in orice formula – fie ca suntem in familie, cu prietenii sau la un dineu oficial, avem intotdeauna datoria elegantei. In aceste zile de sarbatoare ne oprim in mod special asupra unei placeri mondene – masa in oras.

Ajunsi la restaurant, de indata ce am fost condusi la masa noastra, vom avea grija sa ne ocupam locurile cat mai discret. Discutiile la masa se vor face intr-o maniera calda, fireasca, pe un ton placut, care sa nu permita vecinilor sa ne auda si sa ne asculte povestile. Vom vorbi incet si fara graba, exclusiv pe marginea unor subiecte placute. Este interzis ca, in timpul mesei, sa se abordeze subiecte delicate sau dificile, care ne-ar putea strica buna dispozitie si pofta de mancare. Sa lasam disensiunile si reprosurile pe mai tarziu!

De indata ce ne-am asezat, vom avea grija sa nu aglomeram masa cu telefoane mobile, genti, ochelari sau alte accesorii. Acestea vor fi asezate in spatele scaunului sau, daca este posibil, pe un scaun alaturat, fara a incomoda in niciun fel aranjamentul mesei sau celelalte persoane.

Servetelul deserveste acoperirii genunchilor, pentru a evita sa ne murdarim hainele cu mancare. Asadar, nu vom pune servetelul la gat, pe piept si nici nu il vom lasa langa farfurie. La sfarsitul mesei il vom lua de pe genunchi si il vom aseza pe masa, fara a-l impaturi.

Furculita este un tacam cu multe semnificatii pentru ospatar – asezarea ei ii da acestuia de inteles daca mai mancam sau daca am terminat de mancat. Iata de ce este foarte important sa stim cum sa asezam acest tacam. Asadar, vom avea grija ca, in timpul mesei, furculita sa fie lasata lejer pe farfurie, cu dintii in sus. In momentul in care am terminat de mancat, vom aseza furculita in aceeasi pozitie, dar cu dintii in jos. Prin aceasta, ospatarul va intelege ca ne poate ridica tacamul. Acelasi lucru inseamna cand asezam tacamurile impreuna, pe partea dreapta a farfuriei, inclinate ca limbile unui ceasornic pe un cadran, in jurul orei 5 si 25, asa cum se vede in imaginea atasata!

Sa va fie de bine!

Eleganta si eticheta. Masa in oras (partea I)

Publicat la 2012-04-06 12:50:37. 0 comentarii .

Ne pregatim pentru inceperea unuia dintre cele mai asteptate sfarsituri de saptamana ale anului, cel al Duminicii Floriilor. Iata un motiv pentru ca astazi sa abordam o tema care se impune a fi cunoscuta in detaliu, mai ales intr-o astfel de perioada a rasfaturilor gastronomice. Este vorba despre manierele elegante in timpul mesei.

Chiar daca ne-am obisnuit ca iesirile in oras sa fie in compania prietenilor buni, intr-un cadru relaxant, aceste imprejurari nu sunt o scuza pentru a ne uita acasa manierele elegante. Respectarea regulilor de baza pentru servirea mesei vin nu doar in sprijunul nostru, dar si in ajutorul ospatarilor care ne servesc, ajutandu-i pe acestia sa inteleaga discret doleantele noastre.

Pentru inceput, sa ne amintim de fiecare data ca o seara in oras poate fi compromisa de o banala aglomerare a restaurantelor. Aceasta situatie ne obliga sa asteptam minute lungi eliberarea unei mese, sau, mai rau, ne poate lasa fara aceasta. Pentru evitarea unui astfel de moment care poate crea tensiuni inutile, este bine sa ne facem timp pentru a suna la restaurantul preferat in vederea rezervarii unei mese. De obicei, este suficient sa facem acest lucru in dimineata dinaintea cinei in oras, dar, in perioadele aglomerate, asa cum este perioada sarbatorilor Pascale, este precauta o rezervare cu cateva zile inainte. Astfel, nu vom fi nevoiti sa ne confruntam cu surpriza neplacuta de a nu gasi o masa libera in restaurantul preferat.

De indata ce am facut rezervarile, putem merge relaxati sa luam masa in oras la locul stabilit. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi cu ragaz pentru rezervari importante!

Selectia artificiala – selectia omului (partea a II-a – LEGEA SPARTANA)

Publicat la 2012-04-05 10:47:47. 0 comentarii .

Ne oprim astazi asupra situatiilor uimitoare in care selectia naturala si-a spus cuvantul in viata si comportamentul omului, de-a lungul timpului.

In Grecia Antica, de exemplu, cele doua mari cetati, Atena si Sparta, aveau criterii valorice diferite. Atenienii semanau oarecum omului modern, respectand femeia, ocrotind copiii si fiind mari iubitori de arta, literatura si filozofie.

La antipodul acestei realitati antice erau vecinii lor spartani. Acestia respectau intr-atat regimul de selectie naturala, incat antrenamentele fizice dure devenisera obligatorii pentru copiii de la cinci la cinsprezece ani. Mai mult decat atat, mamele care observau la bebelusii lor semne de slabiciune fizica, ii lasau pe acestia sa moara de foame. Acest obicei era general si legal, deci firesc.

Daca englezul modern a instituit regula polemicii ca fiind „we agree to disagree” (suntem de acord ca nu suntem de acord), spartanii actionau exact pe dos. In cazul unei discutii in contradictoriu, acestia se provocau la lupta pe viata si pe moarte. Evident, cel care ramanea in viata, ramanea si cu dreptatea, indiferent de logica ei. Cine ar fi avut curajul sa il contrazica?

Vom descoperi impreuna si alte curiozitati ale naturii umane! Pana atunci, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi in care dreptatea sa fie de partea voastra, prin mijloace cat mai pasnice!

Selectia artificiala – selectia omului (partea I)

Publicat la 2012-04-05 10:49:31. 0 comentarii .

 Daca selectia naturala se face de la sine in cazul animalelor, in ceea ce priveste selectia umana, lucrurile stau altfel. Oamenii au avut intotdeauna un cuvant de spus in aceasta privinta.

Medicina moderna este una dintre principalele ramuri ale evolutiei umane, fiind, daca vreti, o modalitate artificiala de selectare. Cultura este un alt domeniu prin intermediul caruia omul reuseste sa isi inlocuiasca slabiciunile fizice, dezvoltandu-si abilitatile intelectuale considerate superioare.

Peste toate acestea, mai este un domeniu superficial de selectie prin care omul isi accentueaza calitatile, isi ascunde micile sau marile defecte si ii supune pe semenii lui mai bine izestrati din punct de vedere genetic – bogatia. Medicina, cultura si bogatia sunt domenii artificiale de selectie, inventate de om pentru a mari sansele de supravietuire in cazul celor slabi, dar si pentru a intari valoarea celor puternici.

Instinctul il face pe om sa aspire la calitatile indicate de baremul naturii – rezistenta fizica si psihica. Selectia naturala, asa cum functioneaza ea la speciile inferioare, presupune supravietuirea celui mai puternic din punct de vedere fizic. Liderii primitivi erau alesi din randurile celor mai bine inzestrati dintre oameni. Mai mult, pentru a-si asigura mostenitori din propriul sange, acestia faceau copii cu cat mai multe femei. Dintre ei era ales conducator, intotdeauna, cel mai puternic.

 Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va reveni cu informatii pe aceasta tema. Vom afla impreuna cum s-a reflectat aceasta selectie naturala in cadrul omenirii, de-a lungul diferitelor perioade ale evolutiei umane. Va dorim o zi in care fericirea sa va selecteze ca lideri, in mod natural!

Diamantele de nisip

Publicat la 2012-04-05 10:53:33. 0 comentarii .

  Continuam astazi calatoria prin lumea legendara a cristalelor. Stralucirea, transparenta, dar si sunetul curat, in ecourile inalte si blande ale noii sticle flintate aveau sa cucereasca inimile oamenilor.

 Cererea pentru cristal a devenit atat de mare in Anglia, iar numarul fabricantilor a crescut in asa masura, incat statul si-a permis promulgarea unei legi care sa taxeze noua sticla ca pe un produs de lux. Producatorii s-au vazut, astfel, nevoiti sa isi mute fabricile in Irlanda, unde nu existau aceste accize pentru cristal.

Pe continent a fost repede preluata reteta pentru noua bijuterie a sticlei. Intre casele producatoare de cristal, reputatia unora transcende timpul si, prin aceasta, istoria. Unele ajung cele mai importante nume in domeniu chiar si pentru contemporaneitate.

Cristalul este un material care, lucrat cu atentie, imita in mod fidel cele mai scumpe pietre pretioase. O casa austriaca de productie de cristal a cucerit intreaga lume prin bijuterii create cu maiestrie din acest material delicat si cuceritor. Numele ei sta pe buzele tuturor doamnelor, mari iubitoare ale irizarilor cristaline: Swarovski. Pietrele cu acest nume nu sunt altceva decat imitatii de diamante care, prin accesibilitate si diversitate, sunt folosite in industria modei, a bijuteriilor, dar si a amenajarilor interioare.

SAVOART va doreste o zi in care stralucirea sa aiba irizari de curcubeu!

Sarutul dintre sticla si plumb

Publicat la 2012-04-05 10:52:07. 0 comentarii .

 Chiar daca sticla se regaseste in majoritatea locuintelor noastre, intotdeauna maestrii sticlari au cautat sa o aduca intr-o stare cat mai buna din punct de vedere al transparentei, al rezistentei si al irizarii. Pentru aceasta au fost facute nenumarate experimente de amalgamare a nisipului pentru sticla, in topire cu alte materiale.

Sticlari din lumea intreaga au adaugat, pe rand, in compozitia sticlei materiale dintre cele mai neasteptate – de la diverse tipuri de nisip, pana la materiale grele si metale.

In urma acestor incercari repetate de a atinge perfectiunea, George Ravenscroft este cel care a observat ca, prin adaugarea plumbului in nisip si amestecarea acestora prin topire, se obtine o sticla speciala, ale carei calitati depasesc mult caracteristicile sticlei clasice. Aceasta descoperire se intampla in anul 1673, in Anglia. Din cauza noului element adaugat, Ravenscroft si-a denumit produsul „sticla flintata”, ceea ce, mai tarziu, noi aveam sa cunoastem sub denumirea de „cristal”.

In articolele urmatoare vom afla impreuna cum a fost primit cristalul de catre oamenii timpului si vom descoperi alte secrete din aceasta lume a limpezimilor solide. Pana atunci, va dorim o zi plina de minunatii!

Manusile – un accesoriu care i-a cucerit si pe marii cuceritori

Publicat la 2012-04-05 10:58:19. 0 comentarii .

Asa cum v-am promis, vorbim astazi despre unul dintre cele mai elegante accesorii ale unei tinute – manusile. Acestea au facut parte din imagine mai bine de trei milenii, dar utilizarea lor era una strict utilitara sau de confort. Abia pe la sfarsitul secolului al XVI-lea, regina Elisabeta I a Angliei a comandat perechi de manusi lungi pana la cot, pentru a-si completa tinutele – acesta constituie punctul culminant pentru evolutia si adoptia manusilor in moda.

Un secol mai tarziu, autoproclamatul imparat Napoleon I se indragosteste de aceste accesoriu vestimentar. Obisnuind sa poarte manusi in orice ocazii, Bonaparte a strans in garderoba proprie nu mai putin de doua sute patruzeci de perechi de manusi – un numar considerabil cu atat mai mult cu cat, la acea vreme, manusile erau un accesoriu costisitor. Bineinteles, sotia conducatorului, Josephine, nutrea aceeasi sensibilitate pentru finul accesoriu. Ea a dezvoltat aspectul manusilor, comandand perechi mai lungi, care sa depaseasca umarul.

Chiar daca, in restrictiva perioada victoriana, manusile si-au mai pierdut din voga pe masura ce lungimea manecilor a crescut dramatic, ele au revenit in moda la inceputul anilor ’90. Cele mai elegante dintre aceste accesorii ale romantismului si elegantei sunt manusile de opera. Acestea au o lungime ce poate depasi chiar linia umarului, purtandu-se incretite intr-o maniera versatila, pe intregul brat.

Asadar, data viitoare cand ne vom face aparitia la un eveniment, sa ne amintim ca manusile de opera ne vor completa si ne vor complimenta imaginea intr-o maniera greu de egalat. AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi plina de eleganta!

Pentru eleganta si romantism, sa (ne) purtam (cu) manusi!

Publicat la 2012-04-05 10:59:19. 0 comentarii .

Cand obisnuim sa spunem despre cineva ca se poarta „cu manusi”, facem referire la atitudinea eleganta pe care acesta o are in legatura cu un eveniment sau cu o persoana. Formula nu este, cu siguranta, una aleatoriu construita. Dimpotriva, ea face trimitere la imaginea si simbolistica unui accesoriu vestimentar de inalta clasa – manusa.

Daca, in contemporaneitate, obisnuim sa folosim manusile in cele mai multe cazuri pentru a ne proteja impotriva vremii reci, trebuie sa stim ca acesta este un obicei relativ nou.

Manusa este un accesoriu valoros pentru imaginea elegantei. Sa ne amintim ca personajele principale ale unei ceremonii poarta adesea manusi speciale, cusute din materiale fine, care le completeaza si le complimenteaza tinuta.

Cel mai cunoscut exemplu este cel al casatoriei religioase, eveniment cu ocazia caruia mireasa, uneori si nasele impreuna cu domnisoarele de onoare si alte figuri feminine care tin la imaginea lor, poarta manusi. Obiceiul este unul preluat de la cea mai prestigioasa casa regala a lumii – monarhia engleza.

Despre cum au aparut intaile perechi de manusi, dar si despre secretele ce se ascund in spatele acestui elegant obicei, vom vorbi mai multe in articolele urmatoare. Pana atunci AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi in care viata sa se poarte cu voi… cu manusi!

Bulele buclucase ale sampaniei

Publicat la 2012-04-05 11:00:12. 0 comentarii .

Asa cum v-am promis, vom afla astazi mai multe dintre secretele sampaniei. Denumirea celei mai pure sampanii a lumii este preluata de la cel care a descoperit-o dintr-o greseala: calugarul benedictin Dom Pérignon. Acesta era chelarul manastirii. Legenda spune ca, pentru a obtine un vin exceptional, calugarul a incercat sa puna inca o data la fermentat vinul obtinut deja printr-o fermentatie clasica. Pivnicierul credea ca, astfel, va obtine un vin mai fin si mai gustos, sperand intr-un adevarat elexir divin. Ceea ce s-a intamplat, insa, avea sa scrie istoria vinurilor de lux.

La cea de-a doua fermentatie, vinurile, in loc sa se linisteasca mai mult, asa cum preconizase calugarul, au inceput sa incorporeze dioxidul de carbon rezultat in urma fermentatiei. Cum, la vremea aceea, existau doar vinuri linistite, atunci cand Dom Pérignon a coborat intr-o dimineata in pivnita, a fost stupefiat sa constate ca o parte din sticle au explodat.

Cand a gustat din continutul sticlelor ramase, dezamagirea lui a fost si mai mare – era un vin acidulat, cum nu mai gustase nimeni pana atunci. De atunci pana in 1715, cand a parasit aceasta lume, Dom Pérignon s-a straduit toata viata sa obtina, totusi, un vin linistit prin a doua fermentie. Eforturile sale au fost, insa, inutile. Nu stim ce s-ar fi intamplat daca batranul chelar francez ar fi reusit sa scoata bulele din sampanie. Cert este ca sampania cu numele lui Dom Pérignon a ramas, pana in zilele noastre, cel mai apreciat vin spumant al lumii!

AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi minunata!

Cum se cheama prietenia intre vin si regi? SAMPANIE!

Publicat la 2012-04-05 11:02:44. 0 comentarii .

Romanii obisnuiesc sa marcheze momentele speciale ale vietii lor sau, pur si simplu sarbatorile de peste an, cu vin spumant, denumit generic „sampanie”. Se face, insa, o eroare: sampania este, de fapt, sora mai mare si mai rara a vinului spumant.

Sampania pura este prietenia lagata intre vin si regi, fiind singura acceptata de cele mai pretentioase figuri ale lumii – Napoleon Bonaparte obisnuia sa bea exclusiv sampanie Moët & Chandon, din gama Dom Pérignon. Aceasta este, de fapt, sampania originala si pura, care se distinge de celelalte vinuri spumante ale lumii prin aspecte care nu au putut fi inlocuite sau copiate pana in zilele noastre.

Primul dintre aceste aspecte este zona de cultivare.

Sampania, asa cum ii spune si numele, este bautura din strugurii cultivati in regiunea franceza de la care si-a luat denumirea – Champagne. Nicaieri in lume strugurii nu primesc aceleasi savori, curentii de aer nu ajuta vita sa creasca si sa dezvolte aceleasi calitatI. Prin aceasta, sampania devine un element unic si scump, pe nume Dom Pérignon.

Dar, mai multe despre aceasta vom afla in articolele noastre viitoare. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi cu prietenii exceptionale!

Educatie si eticheta. Conversatia (partea a II-a)

Publicat la 2012-04-05 11:03:13. 0 comentarii .

 Asa cum v-am promis, continuam astazi discutia noastra despre arta conversatiei. Initierea in arta conversatiei stabileste invingatori pe cele mai diverse si neasteptate planuri. La jumatatea secolului al XVIII-lea, Jeanne-Antoinette Poisson, cunoscuta sub numele de „Madame Pompadour”, avea sa cucereasca, pe viata, inima pretentiosului rege Ludovic al XV-lea. Frumusetea ei era dublata de maniere ireprosabile, accentuate de stapanirea excelenta a artei conversatiei.

Astazi este cunoscut faptul ca, in ciuda calitatilor sale deosebite si a emulatiei permanente pentru  inima regelui, „Madame Pompadour” a avut eleganta de a-si complimenta intotdeauna rivalele si de a le incuraja in demersurile lor pentru cucerirea iubitului ei. Acest lucru pare absurd, insa contesa era un exceptional cunoscator al mintii umane. Ea stia ca dorinta de a ramane langa rege nu trebuie sa se transforme in disperare: aceste lucru ar alunga-o definitiv din inima monarhului. Astfel, prin apropierea de rivale, ea nu facea altceva decat sa isi demonstreze increderea in sine si forta de caracter – devenind irezistibila.

Asadar, nevoia de atentie nu trebuie sa se transforme in disperare, dimpotriva. Iata argumentul pentru care, in discutii se impune sa intervenim doar la invitatia sau la incurajarile celorlalti, evitand orice fel de intrerupere a interlocutorilor. Sa ne amintim ca tacerea va spune despre noi mai multe lucruri frumoase decat orice cuvinte.

In momentul in care alegem sa participam la o discutie, trebuie sa avem in minte regula de aur, ramasa de pe vremea  Marchizei de Pompadour. Aceasta ne avertizeaza ca este in avantajul nostru sa renuntam la superioritate, chiar si atunci cand o detinem in fata celuilalt. Indiferent de statutul sau pregatirea interlocutorului, nu trebuie sa aratam ca suntem mai inteligenti, mai instruiti sau mai atenti decat acesta. Dimpotriva, cu cat vom aprecia mai mult calitatile partenerului nostru de discutie, cu atat vom avea mai mult de castigat. A incerca sa depreciem calitatile celorlalti sau, la fel de rau, a ne da singuri drept exemplu, este agasant si de prost gust. Toate acestea arata slabiciune, frustrare si nevoie de atentie. Siguranta de sine este citita foarte bine de cei din jur prin modestia si discretia noastra.

Un om care poate admira in altii anumite calitati este perceput ca avand el insusi toate aceste calitati pe care le gaseste admirabile. Asadar, pentru a incepe sa stapanim arta conversatiei, sa exersam arta complimentarii si aprobarii!

AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste  intamplari frumoase sa va complimenteze viata!

Educatie si eticheta. Conversatia (partea I)

Publicat la 2012-04-05 11:03:46. 0 comentarii .

Asa cum v-am obisnuit, vom relua in aceste zile subiecte care vin sa intampine nevoia societatii contemporane de remodelare spirituala si comportamentala. Indiferent de momentul zilei sau de evenimentul la care participam, trebuie sa ne amintim ca suntem ceea ce spunem si ceea ce facem. Chiar daca vom alege o tinuta impecabila, aceasta nu ne poate complimenta fara un comportament adecvat. Astazi ne vom opri asupra cuvintelor.

Conversatia este una dintre principalele elemente distinctive ale omului fata de animale. Iata de ce, momentul angajarii intr-o discutie nu trebuie sa fie unul aflat sub imperiul impulsului. Dimpotriva, se impune sa ne asumam responsabilitatea pentru interventia noastra, astfel incat, tot ceea ce spunem sa fie la inaltimea celor mai exigente asteptari, completand subiectul deja abordat cu lucruri noi sau complimente la adresa mentiunilor anterioare.

Sa ne amintim intotdeauna ca este interzis sa criticam! Indiferent de greseala pe care cineva a facut-o in abordarea subiectului sau in maniera de exprimare, trebuie sa ne abtinem de la a da lectii sau de la a face observatii cu privire la gafa. Sa tinem cont de faptul ca nu suntem la scoala si, chiar daca am avea statut de profesor, a ne comporta ca unul, chiar si in discutiile libere, nu ar face decat sa ne trimita pe noi in sfera derizoriului, transformandu-ne intr-o persoana dezagreabila. Cu cat vom fi mai atenti la a spune doar cuvinte frumoase si cu cat subiectele pe care le abordam sunt din sfera pozitiva a vietii, cu atat vom deveni o prezenta mai placuta.

Pana data viitoare cand vom afla secrete dintre cele mai savuroase despre arta conversatiei si stapanitorii ei, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi in care conversatiile placute sa va insoteasca peste tot!

Mari oameni si fapte pe masura. Louis al XIV-lea si mlastina oraselului de provincie

Publicat la 2012-04-05 11:04:23. 0 comentarii .

Franta renascentista este un paradis al nobilitatii si regalitatii, fiind un exemplu pentru celelalte state monarhice. Acest tinut stralucitor nu putea fi condus decat de un rege atat de puternic, de elegant si de impunator incat si-a luat numele dupa insusi astrul fara de care viata pe pamant ar fi cu neputinta de imaginat – Soarele.

Saptezecisidoi de ani si o suta zece zile de stralucire – atat a durat cea mai lunga domnie din istorie, Regele Soare, Louis al XIV-lea, devenind una dintre figurile emblematice ale monarhiei universale. De-a lungul intregii sale vieti, regele a cautat perfectiunea, sublimul in tot ceea ce a intreprins.

In anul 1662, tanarul rege Louis al XIV-lea, in varsta de numai douazeci si sapte de ani, a traversat pe jos o zona mlastinoasa de padure, unde mustele roiau pe deasupra noroiului iar cantecul broastelor acoperea cantecul privighetorilor. Picioarele regelui si ale insotitorilor se afundau in mocirla pana deasupra gleznei, iar caii inaintau cu greu prin mal. Dar ce cauta alaiul regal intr-o asemenea zona, total nepotrivita pentru ilustrele figuri? Regele cauta un loc pentru a construi ceea ce visa sa fie cel mai frumos palat al lumii.

Zona mlastinoasa in care tocmai se aflau ii facea pe nobilii insotitori sa strambe din nas si sa il priveasca neincrezatori pe tanarul rege care, pe masura ce se afunda in mizerie, parea din ce in ce mai satisfacut. Luase deja decizia care avea sa innobieze imaginea Frantei – aici, in locul mlastinii de la marginea unui saracacios orasel de provincie numit Versailles, el, Regele Soare, va construi o capodopera a arhitecturii si a luxului – Palatul Versailles.

Mai multe despre viata si realizarile marilor personalitati ale istoriei vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va ureaza o zi in care visele sa depaseasca masura realitatii!

Cautatorii de trufe

Publicat la 2012-04-05 11:05:01. 0 comentarii .

Asa cum v-am promis, vom vorbi astazi despre cine le-a gustat pentru prima oara si unde pot fi gasite trufele.

Cine s-ar fi gandit ca acest dar al zeilor, rezervat initial regilor, a fost descoperit, degustat si apreciat in deplina lui savoare chiar de un… porc? Legenda spune ca un porcar a observat ca porcii lui sapau cu raturile la baza stejarilor din padure si mancau un soi de ciuperci subterane crescute acolo si a remarcat ca porcii lui sunt cei mai sanatosi din tinut si imbatranesc mai greu. Omul, care nu putea sa aiba copii, s-a hotarat sa incerce si el sa consume alimentul miraculos. Dupa un timp, sotia lui a ramas insarcinata. Legenda mai spune ca porcarul a facut nu mai putin de treisprezece copii.

Aceste fructe ale sanatatii si virilitatii, trufele, cresc in salbaticie in mod spontan pe radacinile alunilor, castanilor, stejarilor si fagilor. Majoritatea trufelor sunt negre, semanand mai mult cu cartofii decat cu ciupercile. Alaturi de acestea mai exista trufe albe si trufe rosii. Din cauza ca sunt ascunse in pamant, in mod aleatoriu, cautarea lor este o adevarata provocare, iar gasirea lor este doar pentru initiati. Mai mult, singuri, oamenii nu pot gasi trufele. De aceea se folosesc de porci sau de caini special antrenati pentru aceasta. Un astfel de animal este hranit de la o varsta frageda cu trufe, pentru a i se dezvolta gustul pentru acestea. Astfel, cand un caine antrenat gaseste un cuib de trufe, reactiile sale nu sunt dintre cele mai discrete. De la acest moment si pana ca trufa sa ajunga pe masa noastra este doar o chestiune de marketing.

Pana data viitoare, cand va vom intampina curiozitatea cu alte povesti savuroase, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi excelenta!

Trufa – intre damnare si binecuvantare

Publicat la 2012-04-05 11:05:45. 0 comentarii .

     

Cu peste o mie de ani in urma, egiptenii consumau un antreu despre care se credea ca ar avea puteri magice, fiind trimis chiar de zei pe pamant, ca un dar al dragostei lor pentru oameni. Savoarea irezistibila, despre care se spunea ca ar crea dependenta ca un drog, confirma credinta ca aceste delicatese erau ascunse in pamant direct de divinitate care le infigea cu un fulger la radacinile copacilor.

Cunoscute astazi ca „perlele negre ale pamantului”, trufele sunt cele mai scumpe si mai rare ciuperci comestibile. Cu toate ca trufa era considerata fructul zeilor, Evul Mediu a desconsiderat-o si a interzis-o, speculand calitatile ei aromatice si punand asupra ei anatema de fruct al vrajitoarelor. In aceasta perioada, cei care erau prinsi sau macar banuiti ca ar consuma trufe, erau condamnati la moarte prin ardere pe rug, fiind considerati eretici, vrajitori sau trimisi ai diavolului pe pamant.

Abia mai tarziu, in perioada Renasterii, trufa si-a reluat statutul regal in lumea gastronomiei. Perla neagra a pamantului a stat la locul cel mai de cinste al unei mese, in farfuria regelui Louis al XIV-lea, la una dintre cele mai pretentioase curti regale ale lumii: curtea franceza renascentista.

Dar, despre cine a gustat pentru prima oara acest fruct al pamantului si unde poate fi el cautat, vom afla mai multe data viitoare. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi excelenta!

Alexander Graham Bell si tacerea telefoanelor

Publicat la 2012-04-05 11:06:24. 0 comentarii .

Asa cum am promis, vom vorbi astazi despre secretele emotionante din viata celui care a depasit barierele distantei in comunicarea directa, inventatorul telefonului.

Un barbat care locuia cu mama sa si cu sotia, doua femei care nu aveau niciodata sa se bucure de cantecul pasarilor sau de sunetul valurilor. Nici macar de noua descoperire pentru care barbatul casei lor, Alexander Graham Bell, a primit patentul de inventator – telefonul. Sotia si mama lui Bell sufereau amandoua de hipoacuzie, erau complet surde.

Poate fi tocmai aceasta o explicatie pentru atitudinea inventatorului fata de propria descoperire – Alexander Graham Bell a refuzat sa isi instaleze vreodata un telefon in casa. Mai mult decat atat, se spune ca acestuia ii displacea, de fapt, dispozitivul – poate si din cauza faptului ca nu avea cum sa imparta bucuria descoperirii si utilizarii telefonului impreuna cu cele mai dragi fiinte ale sale. Dragostea pentru cele doua femei l-a facut pe Bell sa se dedice unei cauze nobile: era profesor de limbaj verbal la o scoala de copii hipoacuzici.

Bell isi dedicase intreaga activitate unor oameni care nu aveau sa se bucure nicicand de inventia sa – surzilor. Iata de ce, in anul 1922, cand Alexander Graham Bell a trecut in lumea de dincolo, in SUA si Canada s-au dat dispozitii ca tuturor telefoanele ce functionau pe sistemul Bell sa li se ia tonul. Iar in ziua aceea, timp de un minut, telefoanele au tacut.

AuroMedia, organizatorul Savoart- Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi in care sunetele inalte ale lumii sa va reverbereze in suflete!

Telefonul – un mar al discordiei

Publicat la 2012-04-05 11:07:33. 0 comentarii .

Aproximativ 20 de ore pe luna. Aceasta este media de timp pe care o petrece omul modern la telefon. Se impune sa recunoastem ca exista cazuri extreme in care telefonul este activ o perioada mult mai mare de timp, ajungand chiar la peste cinci ore  pe zi. Acest obicei este raspandit mai ales in randul adolescentilor. In conditiile actuale, pentru fiecare dintre noi este greu sa ne imaginam viata fara acest accesoriu al comunicarii. Dar lucrurile nu au stat astfel dintotdeauna. Dimpotriva, telefonul este o aparitie destul de recenta in vietile noastre, avand o vechime de putin peste o suta de ani.

In anul 1876, cand telefonul a fost introdus ca dispozitiv de comunicare pe distante scurte, oamenii erau destul de reticenti, cosiderand ca acest obiect are prea multe defecte pentru a fi considerat un mijloc de comunicare serios. Cativa ani mai tarziu, in 1879, un inginer de posta pe nume Preece depunea o marturie in Camera Comunelor, insistand asupra faptului ca un astfel de dispozitiv nu are nicio valoare practica reala, cata vreme numarul mesagerilor este mult peste sufiecient, iar comunicarea se poate face foarte bine prin intermediul acestora.

Ce s-a intamplat in cele din urma cu telefonul si care sunt secretele din viata inventatorului sau, vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un inceput de saptamana cu mesaje pozitive!

Mari oameni si iubiri pe masura. Lancelot si Guinevere (partea a II-a)

Publicat la 2012-04-05 11:08:28. 0 comentarii .

 

 

 

Asa cum v-am promis, vom vorbi astazi despre cel care a descoperit Sfantul Graal, prin puterea iubirii, la curtea unuia dintre cei mai indragiti conducatori ai istoriei, regele Arthur.

Cel de-al treisprezecelea cavaler, la modul simbolic, s-a dovedit a fi chiar primul, omul de incredere al regelui Arthur, Lancelot. Acesta era liderul Cavalerilor Mesei Rotunde si cel mai respectat om de la curte, imediat dupa rege. Cu toate acestea, dragostea lui pentru regina Guinevere, sotia lui Arthur, a trecut granitele indatoririlor umane. Intre Lancelot si Guinevere s-a nascut una dintre cele mai frumoase si emotionante povesti de dragoste ale lumii.

Chiar daca regina, simtind ca nu isi poate stapani sentimentele, l-a trimis pe Lancelot in misiuni cat mai departe de palat, la prima lor intalnire inimaginabilul s-a produs. Cand omul de incredere al regelui si sotia acestuia au devenit un cuplu, era o chestiune de timp ca acest lucru sa se afle.

Intr-una din seri, doisprezece cavaleri, condusi de Sir Modred, unul dintre nepotii regelui, au intrat cu forta in iatacul reginei, surprinzandu-i pe cei doi amanti. Lancelot, fiind cel mai brav dintre cavaleri, a reusit sa scape prin lupta. Regina, ramasa in urma, a fost incatusata si condamnata la moarte prin ardere pe rug. In ziua executiei, insa, cand regina era urcata pe esafod, din multimea de curiosi a aparut de nicaieri Lancelot care a reusit sa o salveze din flacari pe femeia sa iubita.

Alte povesti impresionante despre mari iubiri ale lumii vom afla si saptamana viitoare. AuroMedia, organizatorul Savoart –Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o duminica plina de intamplari fericite!

Mari oameni si iubiri pe masura. Lancelot si Guinevere (partea I)

Publicat la 2012-04-05 11:09:16. 0 comentarii .

     

Asa cum v-am promis, vom afla astazi cum reuseste simbolistica Sfantului Graal, prin locul gol al mesei rotunde, sa trimita la iubirea absoluta si, in acelasi timp, la tradare.

Daca ne amintim, Cavalerii Mesei Rotunde ai regelui Arthur ocupau douasprezece locuri la masa. Al treisprezecelea, ramas intotdeauna liber, fiind considerat loc al celui care va duce profetia la implinire, asa cum a fost, la masa Cinei Cea de Taina, Iuda. Chiar daca legendele locului vorbesc despre cavaleri care ar fi gasit Sfantul Graal, locul al trisprezecelea nu a fost niciodata ocupat.

Cu toate acestea, profetia s-a implinit, Sfantul Graal fiind, de fapt, iubirea.

Sfanta Scriptura ne avertizeaza: „Daca dragoste nu am, nimic nu foloseste” (Corinteni 13). Indiferent de statutul social, in ciuda angajamentelor de onoare – care nu sunt altceva decat cuvintele unui om, pe cand iubirea este mai presus de acesta – omul va cauta iubirea si se va misca instinctiv catre aceasta, intr-o propensiune ce  tine mai mult de resorturile nepatrunse ale sufletului, decat de perceptele morale sau rationale.

Dar, despre cum s-a implinit profetia prin dragoste si tradare, la curtea regelui Arthur, vom vorbi maine, intr-o zi de duminca in care clopotele bisericilor ne amintesc mereu ca legea lumii este scrisa cu iubire. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart –Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste un sfarsit de saptamana minunat!

Onoare si legenda. Regele Arthur si Cavalerii Mesei Rotunde

Publicat la 2012-03-16 11:37:38. 0 comentarii .

        Sfarsitul sec. Al V-lea si inceputul secolului al VI-lea este o perioada de simbolism epic pentru istoria mondiala a onoarei si a curajului. Este vorba despre legendele regelui Arthur si instituirea Ordinului Cavalerilor Mesei Rotunde.

        Imaginea lui Arthur in istoria lumii este impregnata cu aura idealismului si a nemuririi, el fiind, conform miturilor, eroul devenit rege cu aportul divinitatii,  singurul care a reusit sa scoata sabia vrajita din piatra. Mai tarziu, regele Arthur devine purtatorul sabiei vrajite, Excalibur, daruita lui de zana lacului, in semn de supunere si recunoastere. Excalibur si sabia din piatra, desi confundate in multe adaptari cinematografice sau animate, sunt doua arme independente, fiecare dintre ele avand o semnificatie aparte pentru identitatea legendarului rege. Mai mult decat atat, Arthur, prin aura supraumana ce il reprezinta la nivel de credinte si superstitii, ar fi fost Cel Ales pentru a descoperi Sfantul Graal.

         Tot in jurul regelui Arthur se formeaza Ordinul Cavalerilor Mesei Rotunde. Acest ordin s-a nascut prin intelepciunea lui Arthur care a dorit ca cei mai buni luptatori ai sai sa fie intotdeauna la acelasi nivel, fara diferente de statut sau preferinte. Astfel, el a dat ordin sa se construiasca o masa fara colturi si fara capete, ca sa evite situatia delicata de a trebui sa aleaga doar unul dintre cavaleri spre a-l aseza in capul mesei.

         Sunt legende care spun ca masa rotunda exista ca replica a mesei din Cina Cea de Taina. Ea ar fi fost conceputa de inteleptul vrajitor Merlin, sfatuitor al lui Arthur, avand doisprezece scaune si un loc liber. Acesta marca locul lui Iuda, iar faptul ca era gol semnifica absenta tradatorilor intre cavaleri. De asemenea, locul astepta sa fie ocupat de cavalerul care va descoperi si va aduce Sfantul Graal.

         Despre cum reuseste simbolistica Sfantului Graal, prin locul gol al mesei rotunde, sa trimita la iubirea absoluta si, in acelasi timp, la tradare, vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi minunata!

TUTUNUL – falsul medicament al Evului Mediu

Publicat la 2012-04-05 11:10:14. 0 comentarii .

     

Cinci sute de ani. Aceasta este varsta oficiala a tutunului. Acesta nu a fost cunoscut mai devreme de anul 1492, cand Cristofor Columb a coborat pe pamantul noilor Indii. In intalnirile cu bastinasii, englezii au invatat sa inhaleze aroma amaruie si uscata din pipa pacii, pentru a demonstra sefilor de trib intentiile lor bune.

Bastinasii obisnuiau sa rasuceasca frunzele de tutun, sa le aprinda la un capat si apoi sa inhaleze fumul astfel rezultat, pentru a-i feri de spiritele rele, de blesteme si de boli. Marinarii englezi au adoptat repede acest obicei, devenind, astfel, primii fumatori europeni. Chiar daca acestia aveau grija sa plece incarcati cu rezerve de frunze de tutun, nu lor li se datoreaza cultivarea ulterioara a plantei pe teritoriu european, ci unui alt membru al echipajului, calugarul Ramon Pane. Acesta a luat cu el, la intoarcerea acasa, seminte de tutun pe care le-a cultivat. Tutunul a devenit repede o forma de relaxare printre calugarii manastirilor engleze, care credeau ca, astfel, isi purifica trupul si sufletul.

Regina Elisabeta a fost prima care a inteles beneficiile financiare ale acestui nou obicei, impunand o taxa pe frunzele importate. In numai douazeci de ani de la aducerea frunzelor de pe teritoriul american, tutunul a devenit o adevarata industrie, cu atat mai mult cu cat erau promovate beneficii remarcabile ale plantei. Printre acestea, oamenii credeau ca obiceiul de a fuma ii ajuta la pastrarea sanatatii, a frumusetii si, mai mult, vindeca boli ca sifilisul, astmul sau anemia. Faptul ca obiceiul s-a raspandit mai ales in randul barbatilor nu stim daca are vreo legatura cu acea convingere generala, certificata de cercetatorii vremii, in care tutunul inlatura calvitia, dar si impotenta. Un alt aspect legat de beneficiile tutunului era acela ca fumul inhalat printre dinti contribuie la albirea acestora.

Abia in anul 1989 oamenii de stiinta au descoperit, in urma unor studii de amploare, nu doar ca fumatul nu are aceste beneficii, dar actioneaza exact in sens opus, distrugand atat sanatatea, cat si aspectul fizic al celor care fumeaza sau se expun in mod constant fumului de tigara.

AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi plina de arome placute si intamplari frumoase!

Caviarul – un regal al bunului gust

Publicat la 2012-04-05 11:14:41. 0 comentarii .

         

Asa cum v-am obisnuit, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va propune astazi descoperirea unui aliment consumat candva pentru calitatile sale nutritive deosebite, iar astazi transformat intr-o reteta a succesului pentru dineurile oficiale sau petrecerile cu mari pretentii: caviarul.

Pentru omul contemporaneitatii, caviarul este asociat instinctiv cu luxul si pretentiile culinare. Lucrurile, insa, nu au stat astfel dintotdeauna, dimpotriva.

Caviarul, originar din America si Asia, era, initial, obtinut strict din sturion, un  peste a carui existenta dateaza din preistorie, de douasutecinzeci de milioane de ani. La acea vreme, cand omul Americii si Asiei a descoperit secretele vanatorii si ale pescuitului, sturionul era doar hrana de zi cu zi a familiei. Icrele acestuia, la fel ca organele, mult mai bogate in substante nutritive decat carnea pestelui, erau consumate mai ales de catre copii si batrani pentru intarirea organismului.

Denumirea de caviar apare abia in urma cu sase sute de ani, fiind o sintagma preluata din limba turca. La acea vreme, icrele de sturion erau  rezervate exclusiv capetelor incoronate. Ulterior, la sfarsitul secolului al XIX-lea, apele Americii si Asiei, abundente in sturion, au inceput sa  fie exploatate nelimitat pentru productia de icre negre care urmau sa fie exportate catre Europa. Rezultatul a fost devastator. In mai putin de cinzeci de ani de la inceperea acestei noi afaceri exrem de profitabile, sturionul era deja pe cale de disparitie.

Aceasta drama a dus la scumpirea excesiva a icrelor negre. Astazi, piata a dezvoltat alte resurse de obtinere a delicatesei, printre care si icrele de somon. Cu toate acestea, icrele de sturion din apele rusesti  raman cele mai apreciate si mai rare icre negre – CAVIARUL ORIGINAL.

AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi plina de savori exclusiviste!

Mari oameni si secrete pe masura. Manusa diplomatiei peste ghearele Cezarului

Publicat la 2012-03-13 12:57:23. 0 comentarii .

     

       In anii tineretii, corabia lui Iulius Cezar a fost capturata de pirati. Stapanind in mod exceptional arta diplomatiei, acesta s-a folosit de puterea cuvantului si de farmecul atitudinii pozitive pentru a se imprieteni cu cei care, altfel, urmau sa devina tortionarii sai. Cand piratii au pus, pe capul lui Cezar, pretul de 20 de talanti, acesta si-a iesit din fire si i-a conjurat sa creasca pretul la cel putin cinzeci de talanti, deoarece capul sau merita atat.

      Pe vasul piratilor, Iulius Cezar devine un soi de maestru de ceremonii, spunand bancuri, facand glume nenumarate, initiind petreceri si orgii cu femeile de la bord. Una dintre glumele Cezarului, pe care echipajul de pirati il rugau sa o repete la nesfarsit, era aceea in care Iulius Cezar le povestea cum ii va prinde si ii va crucifica pe toti, odata ajuns la tarm. Comportamentul lui i-a cucerit pe membii echipajului de pirati in asa masura incat, la patruzeci de zile dupa rapire, au decis sa il elibereze pe minunatul lor nou prieten, dupa ce isi primisera rascumpararea – cinzeci de talanti.

      Odata eliberat, Iulius Cezar care, in tot timpul experientei sale diplomatice cu piratii, nutrise doar gandul razbunarii, nu a ratat  ocazia de a le aminti acestora „ce-i al cezarului”, si a dat ordin ca toti cei cinci sute sa fie executati prin crucificare.

      AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi de marti in care legendarele ceasuri rele sa fie inabusite cu diplomatie!

Mari oameni si secrete pe masura. Ludovic al XV-lea si „Madame Pompadour” (partea a doua)

Publicat la 2012-04-05 11:15:39. 0 comentarii .

     

Asa cum v-am promis, vom vorbi astazi despre „Madame Pompadour”
si prezenta ei in viata regelui Ludovic al XV-lea.

Daca preferatele regelui dinaintea sa isi facusera un obicei din a subjuga si umili orice rivala prin mijloace dintre cele mai putin demne de o doamna de curte, „Madame Pompadour” invata lectia prieteniei si a comportamentului impecabil, stapanind, prin acestea, atat inima regelui, cat si inima acolitilor sai, dar, mai ales, intrand in gratiile celorlalte amante ale acestuia.

Cand pasiunea amorului dintre Ludovic al XV-lea si „Madame Pompadour”
s-a stins, aceasta din urma a stiut sa transforme relatia sa cu regele intr-o stransa prietenie, devenind cel mai bun ascultator si sfatuitor al acestuia. Mai mult decat atat, metresa oficiala a regelui are inteligenta de a se apropia intr-atat de celelalte amante, incat sa devina confidenta si chiar sustinatoarea acestora.

Cum este posibila o astfel de deschidere din partea preferatei catre rivalele sale?!      La aceasta intrebare ne raspunde, indirect, Nicolo Machiavelli, prin binecunoscuta sintagma: „Scopul scuza mijloacele [...]”. Iar scopul marchizei de Pompadour era acela de a-si pastra titlul pe toata durata vietii, ceea ce s-a si intamplat, in cele din urma, devenind, astfel, una dintre cele mai cunoscute amante ale istoriei.

Pana data viitoare, cand vom afla mai multe detalii, ramase si astazi valabile, din arta converasatiei placute in cercurile marchizei de Pompadour, Pana atunci, AuroMedia, oranizatorulSavoart-Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi cu scopuri nobile si mijloace infinite!

Mari oameni si secrete pe masura. Ludovic al XV-lea si „Madame Pompadour” (partea intai)

Publicat la 2012-04-05 11:16:45. 0 comentarii .

     

La jumatatea secolului al XVIII-lea, curtea regelui Ludovic al XV-lea era una dintre cele mai pretentioase curti regale ale lumii. Regele, la acea vreme, avea privilegii nelimitate, printre care acela de a construi in jurul sau o suita de metrese, in ciuda casatoriei – considerate doar o alianta obligatorie.

Aceasta deschidere crea adevarate razboaie reci intre doamnele de la curte, fiecare dintre ele incercand, prin mijloace dintre cele mai injuste, sa intre in gratiile regelui. Lupta se dadea, de fapt, pentru titlul de metresa oficiala. Acest titlu conferea purtatoarei putere absoluta peste inima regelui si, prin aceasta, peste tot ceea ce stapanea el. De facto, o metresa oficiala avea parte de rasfaturi si libertati cu mult mai extinse decat regina insasi. Iata de ce acest titlu, care astazi pare mai mult un afront, in urma cu aproape trei secole reprezenta una dintre cele mai ravnite pozitii la curtea regelui Ludovic al XV-lea.

Cand Jeanne-Antoinette Poisson, cunoscuta sub pseudonimul „Madame Pompadour”, a ocupat mult ravnita pozitie sociala, sotului acesteia i s-au acordat, prin divort, nenumarate avantaje de ordin financiar, din partea regelui insusi. Dupa interesele mai putin ortodoxe ale lui Ludovic, metresa oficiala se schimba cu o frecventa periodica.

Cu toate acestea, „Madame Pompadour” a ramas, pana la sfarsitul vietii, detinatoarea titlului de amanta oficiala a regelui, un fapt rar intalnit la curtile regale. Cum a reusit acest lucru? Prin insusirea unor maniere impecabile, atat ca doamna de curte, cat si ca prietena a celorlalte metrese ale lui Ludovic, stapanind in mod exceptional arta conversatiei si, in mod cert, a disimularii.

Dar, mai multe despre aceasta vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci, AuroMedia, oranizatorul Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi plina de intamplari fericite!

Jucausele babe ale lui Martie

Publicat la 2012-03-06 12:51:52. 0 comentarii .

   

    Asa cum v-am promis, Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust va propune o continuare a expunerii traditiilor celei de-a treia luni a anului. Dupa ce ne-am reamintit semnificatiile martisorului, ne vom opri la importanta primelor zile ale lunii martie.

     Traditia straveche pune aceste zile pe acelasi palier cu zodiacul universal, simbolistica lor desavarsind caracterul intregului an. Astfel, intre 1 si 9 martie, Baba Dochia, cea care a imprastiat frigul iernii, incepe sa isi dea jos cele noua cojoace, lasand caldura sa triumfe asupra gerului. In aceasta perioada, vremea capricioasa seamana foarte bine cu spiritul uman. Iata de ce, in functie de ziua in care ne-am nascut, fiecaruia dintre noi ne revine o „baba”. Aceasta zi este reprezentata de cifra rezultata in urma adunarii continue a cifrelor din ziua nasterii. Astfel, cineva nascut pe zece martie va avea baba 1+0, adica 1Martie. Cineva nascut pe 21 Martie va avea baba 3 martie s.a.m.d.

     Aceasta zi, daca este insorita si calda semnifica starea pozitiva de spirit si norocul ce il vor insoti pe om intregul an, pana la babele urmatoare. De asemenea, o zi ploioasa ori cu ninsoare semnifica noroc la bani si alte bogatii. Asadar, putem spune ca, indiferent de starea vremii, fiecare baba are elementele ei pozitive.

     AuroMedia, organizatorul Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste zile insorite cu ploi calde, care sa anticipeze un an deopotriva cu bucurii si succese!

Din comorile istoriei. Ciocolata (partea a II-a)

Publicat la 2012-04-05 11:17:52. 0 comentarii .

Asa cum am promis, aflam astazi de ce unii dintre marii oameni ai istoriei nu au gustat nici macar o bucatica de ciocolata.

Va propunem sa ne intoarcem in timp cu o mie cinci sute de ani si sa patrundem adanc in padurile tropicale din America Centrala. Acolo, printre plantele permanent umezite de ploi, printre liane si copaci gigantici, ne vom opri, impreuna cu doi vanatori mayasi sa admiram pentru prima data o noua minune a lumii – arborele de cacao. Sefii de trib vor fi atat de fascinati de calitatile noii descoperiri, incat vor numi copacul CACAO, adica hrana zeilor, divinizandu-l.

Semintele arborelui de cacao erau atat de rare incat aztecii, vecinii de nord ai mayasilor, au inceput sa le foloseasca in loc de moneda scumpa.

Astfel, cu o suta de boabe de cacao iti puteai cumpara un… sclav pe viata!

Bautura obtinuta din cacao, „Xocolatl”, era rezervata conducatorului, imparatul Montezuma. Acesta, descoperind calitatile energizante si afrodiziace ale aromatei licori, obisnuia sa bea cate cinzeci de portii pe zi, dintr-un pocal de aur.

 De fapt, aztecii puneau „Xocolatl” mult deasupra aurului si argintului. Astfel, cand conquistadorii lui Cortez au cucerit noul pamant si au cautat, lacomi, comorile imparatului Aztec, tot ceea ce au putut gasi au fost gramezi uriase de boabe de cacao!

Dar, mai multe despre secretele arborelui de cacao vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci, AuroMedia, organizator Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi delicioasa!

Educatie si eticheta. Salutul (partea a II-a)

Publicat la 2012-03-07 18:18:28. 0 comentarii .

Asa cum v-am promis, astazi vom relua subiectul salutului, completand normele, prezentate ieri, cu o serie de uzante care ne vor ajuta sa trecem mai usor peste momentele delicate cand intrebarea „cine trebuia sa salute primul” ar putea sa ne puna probleme. Daca ieri am invatat cine saluta primul, astazi ne vom opri mai mult asupra modului de a saluta pe cineva, dar si asupra felului in care se cade sa raspundem unui salut.

Daca barbatul saluta cu voce tare, intinzand, de cele mai multe ori mana pentru a strange mana celuilalt, o femeie, cand raspunde unui salut, o va face cu discretie, inclinand doar capul si insotind acest gest de un suras. Ea nu va striga niciodata salutul, asa cum, in mod eronat, obisnuiesc sa faca unii barbati.

In situatia in care suntem in masina si am fost observati de cineva cunoscut, vom saluta, neaparat, primii.

O situatie care pune unele probleme o reprezinta grupurile – cand observam pe cineva cunoscut intr-un grup, este o regula sa salutam intregul grup, chiar daca nu mai cunoastem pe nimeni in acel grup. Prin aceasta vom evita orice situatie stanjenitoare.

Pana data viitoare cand vom impartasi alte idei si povesti interesante, AuroMedia, organizatorul Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o duminica in care ceasurile prietene sa fie cat mai lungi!

Educatie si eticheta. Salutul (partea I)

Publicat la 2012-04-05 11:19:09. 0 comentarii .

   

Asa cum v-am obisnuit, vom discuta in aceste zile despre regulile de buna cuviinta care contureaza distinctia unei personalitati. In societatea contemporana, moda, urmata uneori fara discernamant, a dus la pierderea unei parti importante din uzantele diplomatiei. Astfel, asistam uneori la situatii dintre cele mai putin placute cand omul, necunoscand regulile de baza ale etichetei, actioneaza impulsiv, lasand in urma impresii neconforme cu statutul sau imaginea sa reala. Iata de ce este foarte important sa cunoastem aceste norme ale elegantei.

Astazi va propunem o recapitulare a normelor salutului. Putini sunt aceia dintre noi carora nu li s-a intamplat sa scape un salut fara sa primeasca raspuns, asa cum, uneori, se intampla ca, in asteptarea de a fi salutati, sa ratam momentul salutului. Pentru a evita astfel de situatii delicate, se impune sa ne insusim regula primului salut. Asadar: cine saluta primul?

Regula salutului are mai multe premise. Acestea tin, in primul rand, de sex, varsta si rang, astfel:

1)   Un cavaler saluta intotdeauna primul o doamna;

2)   Un angajat cu un grad mai mic de pregtire il saluta intotdeauna primul pe cel cu un grad mai mare de pregatire, asa cum un subaltern isi saluta primul, intotdeauna, seful;

3)   O persoana saluta prima o alta persoana mai in varsta.

Dar, mai multe despre normele salutului vom afla si maine. Pana atunci, AuroMedia, organizatorul Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi insorita, cu proaspete imprieteniri!

Cu… sau fara cravata? Lumea artistilor

Publicat la 2012-03-07 18:46:50. 0 comentarii .

Asa cum am promis, vom vorbi astazi despre cravata, oprindu-ne, de aceasta data, asupra situatiilor si hermeneuticii lipsei acesteia din vestimentatia masculina. Etosul contemporan permite abateri de la regulile etichetei. Cu toate acestea, inainte de a alege sa urmam regulile nescrise ale nonconformismului, trebuie sa ne asiguram ca facem parte din acea categorie aparte de oameni care isi permite acest lucru, spre a nu intra in derizoriu.

Alaturi de adeptii Casual Friday, despre care am vorbit saptamana trecuta, o alta categorie importanta a barbatilor care isi pot permite sa nu poarte cravata, indiferent de context, este aceea a oamenilor de arta. Acest grup este unul destul de larg, dezvoltandu-si, chiar, insemne proprii.

Intre acestea, vom observa ca un artist prefera sa inlocuiasca accesoriul modern cu varianta antica a acestuia. Asa cum grecii obisnuiau sa poarte o panza in jurul gatului pentru a sublinia inaltul statut social sau intelectual, artistii contemporani obisnuiesc sa poarte esarfe in locul clasicei cravate, accectuand, prin aceasta, personalitatea boema si lipsa incorsetarilor sociale.

Pana data viitoare, cand vom afla alte povesti savuroase despre viata si etos, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza un inceput de weekend boem!

Martisorul – talismanul aducator de noroc, bucurie si sanatate

Publicat la 2012-04-05 11:19:58. 0 comentarii .

   

Una dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Nicu Alifantis fredoneaza o „ploaie in luna lui Marte”. Este vorba despre luna care poarta numele zeului agriculturii, al fortelor naturii si al primaverii. Prima zi a lui martie marca, la romani, sarbatoarea„Matronalia” care il celebra pe Marte si puterile lui, dar si inceputul noului an la romani.

Probabil ca, in traditia romaneasca, martisorul s-a integrat din perioada acestor sarbatori. Prima mentionare oficiala a martisorului pe teritoriul romanesc este facuta in urma cu doua secole. La origini, martisorul era de fapt un talisman facut dintr- o moneda de argint sau de aur care se agata de gatul copiilor cu un fir de ata alb sau rosu, ori cu un fir care combina cele doua culori. Moneda simboliza soarele, lumina si caldura acestuia, avand menirea sa pastreze sanatatea si voiosia copilului.

In timp, traditiile au suferit transformari, martisorul trecand la forme si simboluri din ce in ce mai complexe si mai originale. Cu toate acestea, ceva a ramas aproape neschimbat, inca de pe vremea dacilor. Este vorba despre firul de martisor. Dacii aveau o combinatie de alb cu negru, simbolizand binele si raul, dar si povestea Babei Dochia care i-a daruit nurorii sale lana neagra. Mai tarziu, firul negru a fost inlocuit de fir rosu, ca metafora a sangelui ramas in urma raului, infrant de binele alb.

Asadar, indiferent de forma pe care o preferati la martisoare, amintiti-va sa purtati firul de martisor, ca simbol al fortei binelui!

Astazi, de 1 martie, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o prima zi de Martie insorita!

Din comorile istoriei. Ciocolata (partea I)

Publicat la 2012-04-05 11:20:28. 0 comentarii .

Societatea contemporana permite rasfaturi dintre cele mai placute si accesibile, in conditiile in care conducatorii marilor imperii ale lumii au fost privati de bucurii care, astazi, vin quasi gratuit celor mai multi dintre noi.

Ne vine greu sa credem ca regina Cleopatra, care isi permitea luxul de a face baie in lapte proaspat de capra, nu a avut nicicand ocazia sa guste o bucatica de ciocolata.

Pare o gluma faptul ca Elena, una dintre cele mai idilice imagini ale istoriei, in numele careia o cetate a fost nimicita din temelii – aceasta zeita a dragostei a obtinut pasiuni arzatoare din partea lui Menelau si Paris, regate intregi, aur, corabii, sclavi, soldati, razboaie, dar nicio bucatica de ciocolata!

Pare cu neputinta ca populatiile precrestine sa faca, in numele zeilor, sacrificii de fiinte vii, uneori chiar de oameni, in incercarea de a darui zeilor tot ce este mai de pret, dar nu le-au daruit, printre miile de ofrande, nici macar o bucatica de ciocolata!

De ce? Ei, bine, raspunsul la aceasta intrebare il vom afla impreuna in articolele urmatoare. Pana atunci, Auromedia, organizator Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi plina de dulcegarii!

Istoria perlelor si perle ale istoriei (partea a II-a)

Publicat la 2012-04-05 11:21:15. 0 comentarii .

Imparatul Caligula era un om obsedat de imagine si putere. Este cunoscuta in istorie intamplarea in care acesta, spre a-si umili generalii si sfatuitorii, si-a ridicat propriul cal la rang de consul. Spre a marca momentul, Caligula a decorat animalul cu un colier de perle.

O alta intamplare pe care istoria o pastreaza ca inedita pentru uzanta perlelor, este aceea in care Cleopatra, in dorinta de a-si demonstra inteligenta si puterea, il provoaca pe Marc Antoniu, conducatorul trupelor romane, spunandu-i ca ea poate da cel mai scump dineu din lume. Acesta, neimpresionat de amenintarea reginei, accepta provocarea. In seara dineului, imparateasa ordona sa i se aduca un pahar cu vin. In cinstea invitatului sau, Cleopatra isi desprinde o perla din cercei si o pune in cupa, apoi soarbe licoarea impreuna cu pretiosul margaritar. Iata de ce dineul Cleopatrei si-a ocupat in istorie locul meritat.

In zilele noastre perlele sunt folosite si in medicina, praful de perla fiind ingredient de baza al mai multor medicamente moderne.

Pana data viitoare, cand vom gazdui povestile altor minunatii, SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va doreste o zi incantatoare!

Istoria perlelor si perle ale istoriei (partea I)

Publicat la 2012-04-05 11:21:47. 0 comentarii .

   

Cand, in urma cu aproape sapte mii de ani, copiii pescarilor se jucau cu micile gogoloaie din scoici aruncate alaturi de cochilii, nimeni nu banuia ca picaturile de sidef aveau sa ajunga simboluri ale rangului inalt si bogatiei.

De prin anul 3000 i.e.n., perlele devin cunoscute ca obiecte de podoaba. In cartile sacre se spune ca regele hindus Krishna a descoperit prima perla si i-a facut-o cadou fiicei sale, Pandaia, in ziua nuntii. De aici traditia ca miresele sa poarte perle, acestea fiind un simbol al delicatetei si puritatii.

Tocmai pentru a-si sublinia feminitatea, rangul si frumusetea, femeile romane obisnuiau sa isi impodobeasca rochiile cu atat de multe perle incat se spune ca, atunci cand paseau, ar fi calcat pe ele.

Mai multe despre istoria perlelor, dar si despre istoriile scrise in numele lor, vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci, SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va doreste o zi stralucitoare!

Educatie si eticheta. Cum facem fata unei despartiri (partea a II-a)

Publicat la 2012-04-05 11:22:24. 0 comentarii .

Asa cum v-am promis ieri, continuam cu dezvoltarea unui subiect delicat – acela al despartirilor si despre cum putem aborda, in mod elegant, o astfel de situatie.

Una dintre problemele oamenilor care s-au despartit frizeaza lipsa de bune maniere si chiar prostul gust. Este vorba despre povestirea detaliilor intime din cadrul relatiei care tocmai s-a incheiat. Acest lucru pur si simplu nu se face! Nu intereseaza si nu ajuta pe nimeni astfel de marturisiri, indiferent de natura lor. Au contraire, vor evidentia doar frustrarile povestitorului, aducand deservicii uriase imaginii acestuia. Sa retinem ca NICIODATA un domn sau o doamna nu discuta despre intimitatile cuplului. Cu atat mai putin dupa despartire.

Indiferent de sentimentele negative pe care ni le provoaca despartirea, perioada de afisare a suferintei nu are voie sa depaseasca trei zile. In aceste trei zile avem voie sa plangem, sa cerem familiei si prietenilor sa ne ajute sa trecem mai usor peste aceste momente. Si sa primim orice ajutor din partea apropiatilor. Dar, dupa cele trei zile, avem datoria fata de noi si fata de cei care ne sunt aproape, sa reintram in normalitatea unei vieti de celibat. Este de bun-gust sa nu deranjam starea de bine a celor din jur prin afisarea unei mahniri continue. Sa ne amintim sa zambim!

Chiar daca este frumos ca doi oameni sa ramana in relatii bune dupa despartire, trebuie sa ne acordam timp pentru a trece peste sentimente si resentimente. Asadar, nu vom contacta fostul partener pentru a iesi la un ceai, a doua zi dupa despartire. Am parea disperati si singuri. Dimpotriva, trebuie sa ne infrangem orice astfel de impuls.

De asemenea, este interzis, din punct de vedere al etichetei dar si al moralitatii, sa cerem explicatii fostului partener pentru noua lui viata. Sa ne amintim ca avem si noi o viata a noastra. Merita sa ne concentram asupra ei!

O maniera potrivita de a aborda despartirea este folosirea afirmatiilor pozitive la adresa fostului partener. O astfel de atitudine arata maturitate, autocontrol si distinctie. Daca afirmatia este spusa cu blandete si insotita de un zambet, demonstreaza ca ne-am impacat cu trecutul si suntem pregatiti sa mergem mai departe. Felicitari!

Mai multe despre eticheta si diplomatie vom afla in weekendurile urmatoare. Pana atunci, SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va doreste o duminica plina de eleganta!

Educatie si eticheta. Cum facem fata unei despartiri (partea I)

Publicat la 2012-04-05 11:23:00. 0 comentarii .

 

Asa cum v-am obisnuit, vom discuta in aceste zile despre regulile de buna cuviinta care contureaza distinctia unei personalitati. In societatea contemporana, moda, urmata uneori fara discernamant, a dus la pierderea unei parti importante din uzantele diplomatiei. Astfel, asistam uneori la situatii dintre cele mai putin placute cand omul, necunoscand regulile de baza ale etichetei, actioneaza impulsiv, lasand in urma impresii neconforme cu statutul sau imaginea sa reala. Iata de ce este foarte important sa cunoastem aceste norme ale elegantei.

Astazi, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va propune sa discutam despre subiectul delicat al despartirilor. Despartirea poate surveni in cadrul unui cuplu sau in cadrul unei altfel de relatii inchegate in timp, ca prietenia. Ruptura unei relatii provoaca, cel putin la unul dintre parteneri, puternice dezechilibre emotionale. Pentru a putea trece mai usor peste o astfel de perioada, este important sa actionam intr-un mod cat mai avantajos atat pentru noi, cat si pentru cei din jurul nostru, care, altfel, ar fi coplesiti de imposibilitatea noastra de a ne controla emotiile.

In primul rand, trebuie sa fim constienti ca o despartire nu opreste evolutia sarbatorilor care celebreaza sau invoca nevoia de cuplu – zi de nastere, zi a dragostei, Dragobete, Paste, Craciun, Revelion, nunti, botezuri s.a. De aceea, este important sa ne pastram zambetul pe buze si sa ne amintim sa felicitam cuplurile de cunoscuti, fara a ne lamenta. Mai mult, trebuie sa ne infrangem instinctul de a lua legatura cu fostul partener, doar pentru a evita sa ne afisam singuri la un astfel de eveniment.

Dar, mai multe despre maniera de abordare a unei despartiri vom afla si maine. Pana atunci, Savoart- Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi plina de ganduri bune!

Cu… sau fara cravata? Casual Friday

Publicat la 2012-04-05 11:23:30. 0 comentarii .

Asa cum v-am promis, vom vorbi astazi despre cravata. Ne vom opri, de aceasta data, asupra situatiilor si simbolisticii lipsei acesteia din vestimentatia masculina. Etosul contemporan permite abateri de la regulile etichetei. Cu toate acestea, inainte de a face o alegere in acest sens, trebuie sa ne asiguram ca facem parte din acea categorie aparte de oameni care isi permite acest lucru, spre a nu intra in derizoriu.

Un ordin contemporan al barbatilor care isi permit micul lux al renuntarii la cravata este acela al cadrelor universitare. Dupa conceptul american si canadian de „casual friday”, cadrelor didactice de la universitati de prestigiu li se permite sa vina fara cravata in zilele de vineri. Acest concept dateaza de prin anii ’90, iar astazi s-a extins pe mai multe ramuri ale activitatilor oficiale.

Astfel, codul tinutei de vineri apare, la unele companii, ca o tinuta casual, unii angajati avand permisiunea sa poarte chiar jeans la serviciu. Acest obicei a aparut ca o nevoie de a stimula in oameni sentimentul ca lucrurile trebuie rezolvate complet si repede, spre a se bucura linistiti de weekend. Mai mult, dupa stresul intregii saptamani de lucru, o astfel de tinuta relaxata ajuta la detensionarea atmosferei, cel putin la nivel vizual.

Despre alte ipostaze in care barbatii isi permit sa renunte la cravata, vom vorbi in articolele urmatoare. Pana atunci, SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va ureaza un inceput de weekend cat mai relaxat!

Mari oameni si iubiri pe masura. Mumtaz Mahal si Arjumand Banu Publicat la 2012-04-05 11:24:30. 0 comentarii .   La jumatatea mileniului trecut, in 1612, stapanul Imperiului Hindus, Arjumand Banu, isi reinnoia haremul. Arjumand Banu, care avea titlul de Shan Jahan, in traducere „ imparat al lumii”, se casatorea cu o adolescenta de numai cinsprezece ani: frumoasa Mumatz Mahal care avea sa ramana in istorie drept cea mai iubita dintre sotiile lumii. Dupa ce i-a daruit lui Arjumand nu mai putin de paisprezece copii, bijuteria haremului imparatesc avea sa paraseasca aceasta lume mult prea repede, la numai 31 de ani, spre a fi plansa de sotul ei si de un intreg imperiu. Durerea l-a facut pe Shan Jahan sa ordone, in amintirea iubirii pentru Mumatz, construirea celui mai impozant monument funerar al lumii: mausoleul Taj Mahal. Pentru ridicarea celebrului cavou a fost nevoie de douazeci de mii de lucratori, nu mai putin de o mie de elefanti si aproape douazeci de ani de efort continuu. Dupa moartea sa, trupul neinsufletit al lui Arjumand a fost depus la Taj Mahal, spre a trece in eternitate marea dragoste a „imparatului lumii”. Mai multe despre marii oameni ai istoriei si iubirile lor pe masura, vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, SAVOART – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi desavarsita!

Bun-gust si secrete mai putin curate din viata oamenilor ilustri Elisabeta I (partea a doua) Publicat la 2012-04-05 11:24:51. 0 comentarii . Mama Elisabetei I, Regina Anne Boleyn, a fost decapitata de sotul ei, Regele Henry al VIII-lea, din gelozie. O astfel de intamplare l-ar putea determina pe orice om sa se teama de casatorie. Nici Regina Elisabeta nu a facut exceptie. Ea nu s-a casatorit niciodata, fiind cunoscuta drept regina fecioara. Gurile rele indraznesc chiar sa spuna ca ar fi fost hermafrodita, iar acest lucru a fost ascuns extrem de bine. La acea vreme, dezvaluirea unui astfel de secret i-ar fi adus reginei moartea – ar fi fost considerata vrajitoare sau monstru si, probabil, arsa pe rug. Poate tocmai de aceea Elisabeta s-a grabit sa inlocuiasca religia catolica. In timpul domniei sale, Anglia a trecut la religia anglicana, desprinzandu-se de papalitate. Daca acestea sunt doar supozitii, faptul ca igiena era un punct slab al secolului al XVI-lea este confirmat chiar de cuvintele reginei. Fie ca e sau nu e nevoie, „eu tot ma spal o data la o luna”, marturisea, cu mandrie, Elisabeta I a Angliei si Irlandei. Pana data viitoare, cand vom poposi asupra altor curiozitati ale istoriei, SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va doreste o zi plina de intamplari fericite!

Bun-gust si secrete mai putin curate din viata oamenilor ilustri. Elisabeta I (prima parte) Publicat la 2012-02-21 23:09:30. 0 comentarii . Elisabeta I, regina a Angliei si Irlandei, este una dintre figurile centrale ale istoriei ultimului mileniu. Domnia sa marcheaza secolul al XVI-lea drept „epoca elisabetana” sau „epoca de aur” a Angliei. Fiind scriitoare si poetesa, regina sustine literatura si artele. In timpul domniei sale se fac remarcate personalitati ca Shakespeare sau Francis Bacon. Tot in aceasta perioada, Francis Drake inconjoara globul pamantesc iar englezii colonizeaza America de Nord. Moda regala a vremii cunoaste extremele luxului. Vesmintele reginei sunt cusute in aur si argint, fiind brodate cu perle si pietre pretioase. De ce o femeie atat de sofisticata a ales sa nu se casatoreasca niciodata si ce secrete infioratoare se ascund in spatele imaginii Elisabetei I, vom afla data viitoare. Pana atunci, SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va doreste o zi plina de curiozitati!

Din comorile trecutului. Sticla. Publicat la 2012-02-21 22:06:17. 2 comentarii .     Obiectele de uz zilnic ne par astazi gratuite. Este absolut normal sa bem din pahare, este inimaginabil sa avem case altfel decat cu geamuri. Insa, pana la acest confort quasi ordinar, omenirea a trecut prin etape mai putin confortabile. Daca ne gandim la sticla, desi cercetatorii nu s-au hotarat asupra originii sale exacte, s-a cazut de acord asupra faptului ca acest obiect dateaza din perioada 3000-2000 i.e.n. Documentele, inclusiv Biblia, atesta faptul ca sticla era, la inceput, la fel de pretioasa ca aurul.Viata contemporana se bucura de a fi transformat multe dintre obiectele pretioase ale antichitatii in lucruri aproape lipsite de valoare, doar prin puterea obisnuintei. Este suficient sa aruncam o privire in trecut, ca sa intelegem ca suntem, de fapt, inconjurati de comori! Pana data viitoare, cand vom cunoaste alte povesti interesante,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va doreste un inceput de saptamana pretios!

Dintre comorile gustului – Chateau Cheval Blanc 1947 Publicat la 2012-02-21 21:59:48. 0 comentarii .       Despre vinul Chateau Cheval Blanc 1947, cunoscatorii spun ca este cel mai apreciat vin al secolului trecut. Pretul pe care o sticla de Chateau Cheval Blanc 1947 il atinge la licitatiile contemporane este de peste 6.000 EURO. Dar, care sunt motivele pentru care aceasta licoare bahica se deosebeste de toate celelalte? Initial, Chateau Cheval Blanc 1947 a aparut ca o bautura compromisa, obtinuta din strugurii stafiditi de caldurile extreme ale verii franceze din 1947. La acea vreme, procesul de vinificatie era mai putin tehnologizat, neputand sa controleze foarte bine fermentatia. Pe scurt, vinul din stafide frantuzesti a incalcat toate regulile vinificatiei, transformandu-se, dupa bunul plac, in cel mai rebel si mai apreciat vin al secolului XX – Chateau Cheval Blanc 1947. Vom descoperi si alte comori ale gustului in zilele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza o zi deosebita!

Eleganta ca atitudine Publicat la 2012-04-05 11:27:19. 0 comentarii .         In cultura japoneza, eleganta este mai mult decat tinuta, haine, pantofi sau accesorii, depasind cu mult perimetrul empiric, dar perisabil, al materialitatii. In filozofia asiatica, echilibrul triadei minte-spirit-corp defineste aura. Pe intelesul europenilor, aura reprezinta energia emanata de corpul nostu, in functie de echilibrarea celor trei forte. Cand raportul este pozitiv, aura devine forta de atractie pentru lumea din jur, fiind ca un parfum a carui aroma irezistibila cucereste pe neasteptate. Aceasta este, de fapt, elegant naturala a omului – atitudinea pozitiva. Dar, mai multe despre eleganta si bun-gust vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza o zi minunata!

Un bun-gust Balcic Publicat la 2012-02-21 22:02:37. 0 comentarii .     Nepoata Reginei Victoria a Angliei si a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei, sotia Prințului Ferdinand de Hohenzollern nu avea sa isi refuze nicio placere. Regina Maria era o mare iubitoare a vinurilor balcice. De fapt, o fascinau toate delicatesele productie proprie. Isi delecta oaspetii cu tuica de cazan iar la deserturi folosea doar miere obtinuta de la cei cinsprezece stupi pe care ii achizitionase personal. In paralel, Maria se dedica actelor caritabile, sustinerii si promovarii artei si literaturii, ea insasi fiind scriitoare. Dupa moartea sa, la cererea antuma a acesteia, inima femeii cunoscute ca „mama a ranitilor” a fost ingropata la Balcic, pentru o vreme. Istoria a fost insa dura cu amintirea Reginei Maria, dar eleganta si rafinamentul ei transcend timpul, ramanand legendare. Mai multe despre micile placeri ale marilor oameni vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza o zi excelenta!

Cea mai rafinata intalnire din istorie Publicat la 2012-04-05 11:28:10. 0 comentarii . Orice zi in care alegem sa celebram ceva atat de profund ca iubirea este una speciala. Dragostea este urmarea fireasca a seductiei, si ce poate fi mai seducator decat rafinamentul? Legendara conducatoare a Egiptului cunostea aceasta taina pana in cele mai mici detalii. Cleopatra nu era o femeie de frumusete rara, dar era o prezenta unica. Sunt de notorietate educatia exceptionala si inteligenta acesteia. Prima intalnire cu Marc Antoniu, urmasul cezarului, l-a introdus pe acesta intr-o lume undeva la granita dintre basm si vis. Cleopatra il astepta pe un vas cu vasle de argint care loveau apa in ritmul corzilor de harpa. Regina era asezata pe un pat cu asternuturi cusute in fir de aur, inconjurata de copii in vesminte de cupidoni, care leganau evantaie uriase din pene de strut. Imbracamintea si comportamentul celor trei insotitoare aminteau de legendarele gratii. Incaperea era luminata puternic de torte asezate in forme elegante. Ierburile aromatice aprinse umpleau aerul cu un parfum despre care se spune ca ar fi invaluit intregul port. Cleopatra aparea, peste toate, ca o zeita in fata careia insusi Marc Antoniu avea sa se inchine in numele iubirii, cucerit. Mai multe despre eleganta, rafinament si dragoste vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza o zi incantatoare!

Cravata, ca emblema a puterii masculine Publicat la 2012-04-05 11:28:38. 0 comentarii . Inaltul statut in societate este subliniat printr-o serie de elemente comportamentale si vestimentare. Cu siguranta, barbatii au nelamuriri cu privire la obligativitatea de a purta cravata, aceasta reprezentand un accesoriu care scoate cumva posesorul din zona de comfort vestimentar, facandu-l sa apara si sa se simta quasi rigid. Dreptul la propria imagine va permite sa renuntati la cravata. Inainte de a lua decizia, este bine sa ne amintim cateva lucruri esentiale cu privire la simbolistica acestui accesoriu. Cravata a aparut inca de pe vremea egiptenilor, intr-o forma mai putin elaborata, cand barbatii obisnuiau sa poarte o fasie de panza in jurul gatului, pentru a sublinia statutul social inalt. Obiceiul a devenit obligatie in contemporaneitate, mai ales in cadrul institutiilor cu pretentii, concernelor si evenimentelor high class . Semnificatiile sunt de ordin pozitiv – cravata denota corectitudine, impozanta, valoare, tenacitate, forta de caracter. Cu alte cuvinte, cravata face diferenta, cel putin la prima vedere, intre caracterele Alfa si Beta, intre puternic si slab, intre decident si executant. Prin urmare, inainte de a „uita” sa va puneti cravata, ganditi-va daca sunteti dispus sa renuntati la toate aceste aspecte ce o recomanda drept unul dintre cei mai puternici aliati ai imaginii unui barbat! Mai multe despre secretele imaginii pozitive si ale bunului-gust, vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza un inceput de saptamana promitator!

„Romeo si Julieta”, altfel Publicat la 2012-04-05 11:29:08. 0 comentarii . Memorabila piesa de teatru shakespeariana, despre care am vorbit la inceputul acestei saptamani, a luat nenumarate forme. A devenit, mai intai, dans, inlocuind cuvintele cu muzica. Opera compusa de Serghei Prokofiev in urma cu peste jumatate de secol fascineaza si azi scenele lumii. Baletul, chiar daca indrazneste adaptari moderne, pastreaza elementele de baza din viziunea renumitului coregraf Lavrovski. De aici pana la adaptaptari dintre cele mai neasteptate nu a fost decat un pas. Noile mijloace media au fost receptive la fascinatia oamenilor pentru aceasta poveste universala de dragoste. Adaptarile au escaladat inspre film si muzica pop, pana la jocuri video. Pentru ca duminica are un farmec aparte,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va propune pentru astazi cateva secvente emotionante din baletul clasic „Romeo si Julieta”, cu Alessandra Ferri si Wayne Eagling.

Reguli de eticheta pentru ceaiul de la ora cinci Publicat la 2012-02-21 21:43:30. 0 comentarii . Servirea unui veritabil ceai de la ora cinci pastreaza, chiar si astazi, caracterul aristocratic, fiind un eveniment formal. Asadar, sa ne amintim regulile de baza ale unui astfel de ritual social: - servirea ceaiului este o ceremonie – asadar subiectele abordate in discutii trebuie sa fie dintre cele mai relaxante si pozitive. Eticheta obliga la dialoguri destinse, presarate cu zambet. Pe scurt, este de bun gust exprimarea opiniilor pozitive cu privire la orice. Daca nu avem o parere buna despre ceva, este bine sa o pastram pentru noi, altfel, incalcam eticheta! (aceasta regula este valabila si in dialogurile de zi cu zi – subiectele pe teme negative si orice fel de „nu imi place” trebuie evitate, fiind considerate ca lipsa de bun simt si de bun-gust); - un suport cu trei etaje pentru diferitele fursecuri, prajiturele si sandvisuri complimenteaza asezarea mesei de servire a ceaiului; - sandvisurile pentru ceai sunt unele speciale, avand dimensiuni mici pentru a putea fi servite din doua sau trei inghitituri; - briosele se rup cu mana, in parti cat pentru o inghititura. Bucatica astfel obtinuta se unge cu unt, apoi se mananca. Sa ne amintim ca eticheta ne interzice sa muscam din briosa intreaga sau sa o inmuiem in ceai! - spe deosebire de briosele cu unt, prajiturelele se vor consuma intregi, prin muscaturi mici si repetate; - vesela trebuie sa fie din portelan si cuprinde urmatoarele piese: ceainic, cesti pentru ceai, farfuriute pentru cesti, castronel pentru cuburile de zahar, lingurite, lapte sau lamaie. Sa ne amintim intotdeauna ca ceaiul negru se consuma cu lapte, restul ceaiurilor se consuma cu lamaie; - cand amestecam zaharul in ceasca, avem grija sa nu lovim lingurita de peretii cestii. Acest lucru se evita prin amestecari in cerculete mici, la suprafata lichidului. Dupa ce am terminat, punem lingurita pe marginea farfuriei de ceai; - cescuta se prinde de toarta cu toate degetele. Degetul mic era tinut in aer de reprezentantii casei regale care purtau pe acesta inelul cu blazonul familiei. Un om obisnuit nu are de ce sa faca un asemenea gest – ar fi nepotrivit! - cand sorbim ceaiul, ridicam si farfuria impreuna cu cescuta, cca. 15 centimetri deasupra mesei. Deja parca ne-am mai incalzit, nu-i asa? SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza o seara plina de savoare si relaxare!

Savurosul ceai de la ora cinci Publicat la 2012-03-04 12:39:04. 0 comentarii .         Cand una dintre preferatele reginei Victoria, Ducesa de Bedford, a inceput sa consume ceai cu biscuit dupa ora 16, francezii erau deja mari consumatori in domeniu. Acestia obisnuiau sa consume si cate zece portii pe zi – lor li se datoreaza, in speta, traditia adaugarii de lapte in ceai. Dar, sa revenim la ceaiul englezesc, de la ora cinci. Incantata de noua ei descoperire – aceea de a consuma ceai cu fursecuri si biscuit dupa amiaza, Ducesa de Bedford a simtit nevoia de a impartasi mica ei placere cu grupul de prietene. La acea vreme, ceaiul de la ora cinci s-a impamantenit ca obicei cosmopolit in familiile de rang inalt, extins mai tarziu si in randul oamenilor obisnuiti. Maine vom afla care sunt regulile de eticheta ale ceaiului de la ora cinci. Pana atunci  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va ureaza o seara de inceput de weekend plina de savoare si relaxare!

La un pahar cu vin, sigur ca vin! Publicat la 2012-02-21 21:14:05. 0 comentarii . Emotia indragostirii ne poate face sa parem stangaci. Iata de ce, o invitatie la un pahar cu vin degustat in doi este una dintre cele mai potrivite replici pentru ziua… pentru fiecare zi din viata indragostitilor, si nu numai. Situatia reflecta calitatea fundamentala a taninului (compus al vinului) de a ridica nivelul serotoninei din organism, inducand o stare de relaxare profunda. Consumul moderat al licorii lui Bachus (un pahar pe zi pentru femei, doua pahare pe zi pentru barbati) are grija atat de sanatatea personala, fiind un puternic antioxidant si medicament naturist antistres, cat si de sanatatea cuplului, detensionand si crescand apetitul pentru… dragoste. In religia crestina, iubirea reprezinta adevarul universal. Latinii avertizau asupra adevarului verificat printr-un pahar cu vin: „In vino veritas!”. Reducem aceste doua premise la un motto concluziv: DRAGOSTEA ESTE IN VIN! Sfat: daca savoarea vinului va face deliciul unei seri in intimitatea propriului camin, alegeti, odata cu vinul, si paharele. Sa ne amintim intotdeauna ca vinul alb va fi servit intr-un pahar mai ingust, asa cum vinul rosu va fi servit intr-un pahar mai larg! Mai multe despre dragoste, vinuri si alte delicii ale vietii, vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va doreste cat mai multe clipe de relaxare!

Educatie si eticheta Publicat la 2012-02-21 21:29:16. 0 comentarii . Eticheta este rezultatul unui control permanent asupra gesturilor spontane, a ticurilor si a posturii. Tendinta de a ocupa cel mai confortabil loc intr-o incapere trebuie sa fie infranata, cu atat mai mult cu cat regulile decentei impun o postura anume in cazul ocuparii unui scaun – cand ne asezam, nu avem voie sa ne sprijinim de spatarul scaunului sau al canapelei. Vom ocupa marginea piesei de mobilier, mentinand spatele drept si picioarele apropiate. Multi oameni gasesc o pozitie confortabila in postura „picior peste picior”. Evitati, totusi, sa va incrucisati picioarele, oricat de tentant ar fi acest lucru. Trebuie sa ne amintim ca, de multe ori, confortabilul incalca eticheta. Iata de ce este nevoie de multa practica si, in acelasi timp, control permanent, atunci cand ne insusim eleganta. Mai multe despre eticheta si diplomatie vom afla in weekendurile urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va doreste o duminica plina de eleganta!

Romeo si Julieta – Shakespeare Publicat la 2012-02-21 19:42:32. 0 comentarii . In Evul Mediu si Renastere, apropiati ai coroanei, obisnuiau sa plateasca serviciile unui poet personal, pentru a reprezenta in versuri genealogia familiei. Artizanii rimelor de familie se intitulau barzi. Intre acestia, William Shakespeare (1564-1616), nascut in Stratford, un orasel de pe malul raului Avon, este supranumit „Bardul lui Avon”. Sub pana acestuia apare una dintre cele mai sensibile tragedii romantice ale istoriei. Inutil sa adaugam ca „Romeo si Julieta” reprezinta o capodopera literara a intregii perioade renascentiste. Povestea urmasilor a doua familii italiene rivale este deja bi necunoscuta in istorie, atunci cand Shakespeare alege sa o transpuna in versuri. Plagiat? Poate, pe undeva, tematic. Perfectiune lirica? Absolut! Scena balconului este emblematica. Iata, aici, maniera in care Shakespeare a gasit de cuviinta sa rosteasca juramintele iubirii prin Julieta si Romeo: „JULIETA: Ma indragesti? Vei spune „da”, stiu bine, Si-am sa te cred: dar daca juri, poti face Stramb juramant; de calpii-ndragostiti, Se spune, Zeus rade. O, Romeo, Iubite, de iubesti, s-o spui cinstit: Ci prada lesne prinsa de ma crezi, Ma-ncrunt si rea ma fac, ne-nduplecata, Ca tu sa ma castigi; altminteri nu ! Sunt, chipes Montague, prea-ndragostita Si poate usurica ma socoti; Dar, crede, mai statornica voi fi Decat sireata ce se-arata darza. Mai darza, stiu, se cuvenea sa fiu, Dar ce-auzisi, cat nu stiam c-asculti, E dragostea-mi curata. Deci sa-mi ierti, N-a fost doar toana unui dor fugar, Destainuit, asa, de bezna noptii. ROMEO: Domnita, jur pe luna care ninge Polei de-argint pe pomii toti din preajma… JULIETA: O, nu jura pe luna; luna-si schimba Rotundul chip in fiecare luna Si nu te vreau ca ea de nestatornic. ROMEO: Pe ce sa-ti jur ? JULIETA: Sa nu te juri deloc; Sau, daca vrei, pe dulcea ta faptura – Pe zeul paganiei mele jura Si-am sa te cred.”

Februarie, cu dragoste Publicat la 2012-04-05 11:30:31. 0 comentarii . Suntem in luna lui DOI. Nu intamplator, dragostea este celebrata in aceasta perioada. Simbolistica cifrei doi asimileaza miturile perechii, invocand, in acelasi timp, dihotomia si dualitatea. Simbioza sta sub semnul firescului, prin elementele de ordin biologic care o genereaza: placerea, dorinta, posesia – starea de beatitudine, numita dragoste. De-a lungul existentei sale pe pamant, omul a incercat sa acutizeze si sa prelungeasca aceasta stare. Mijloacele au fost, pe cat de neasteptate, pe atat de ingenioase. Unul dintre acestea, care se perpetuaza pana in zilele noastre, luand aspecte mereu originale, este POEZIA. Arta de a povesti in versuri rimate si ritmate are origini ancestrale. Cu aproape doua mii de ani inainte de Christos, versurile erau folosite pentru ajutarea memoriei. Gustul pentru poezie a transgresat, temporal, perimetrul practic, instituindu-se ca ARTA. ARS POETICA (arta poeziei) este mentionata prima data in lucrarea „Poetica” semnata de Aristotel, cu peste 2300 de ani in urma. De aici, pana la formele actuale de poezie, versurile au cunoscut infinite forme de manifestare. Nu intamplator este faptul ca poetii cunosteau tratatele filozofice ale timpului lor, in aceeasi masura in care mare parte din filozofi au fost impatimiti ai scrierilor in versuri. Ergo, poezia punea la dispozitie cititorului/ascultatorului cunoasterea sufletului uman intr-o maniera nu atat de grava si stufoasa ca lucrarile filozofice, dar, in acelasi timp, nu neaparat facila, ci, mai degraba, ludica. Acest ultim apanaj – ludicul – face din poezie o forma de inalt divertisment. Dar, mai multe despre poezie si dragoste vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, „SAVOART – Sarbatoarea bunului gust” va ureaza un inceput de saptamana savuros!