La jumatatea secolului al XVIII-lea, curtea regelui Ludovic al XV-lea era una dintre cele mai pretentioase curti regale ale lumii. Regele, la acea vreme, avea privilegii nelimitate, printre care acela de a construi in jurul sau o suita de metrese, in ciuda casatoriei – considerate doar o alianta obligatorie.
Aceasta deschidere crea adevarate razboaie reci intre doamnele de la curte, fiecare dintre ele incercand, prin mijloace dintre cele mai injuste, sa intre in gratiile regelui. Lupta se dadea, de fapt, pentru titlul de metresa oficiala. Acest titlu conferea purtatoarei putere absoluta peste inima regelui si, prin aceasta, peste tot ceea ce stapanea el. De facto, o metresa oficiala avea parte de rasfaturi si libertati cu mult mai extinse decat regina insasi. Iata de ce acest titlu, care astazi pare mai mult un afront, in urma cu aproape trei secole reprezenta una dintre cele mai ravnite pozitii la curtea regelui Ludovic al XV-lea.
Cand Jeanne-Antoinette Poisson, cunoscuta sub pseudonimul „Madame Pompadour”, a ocupat mult ravnita pozitie sociala, sotului acesteia i s-au acordat, prin divort, nenumarate avantaje de ordin financiar, din partea regelui insusi. Dupa interesele mai putin ortodoxe ale lui Ludovic, metresa oficiala se schimba cu o frecventa periodica.
Cu toate acestea, „Madame Pompadour” a ramas, pana la sfarsitul vietii, detinatoarea titlului de amanta oficiala a regelui, un fapt rar intalnit la curtile regale. Cum a reusit acest lucru? Prin insusirea unor maniere impecabile, atat ca doamna de curte, cat si ca prietena a celorlalte metrese ale lui Ludovic, stapanind in mod exceptional arta conversatiei si, in mod cert, a disimularii.
Leave a Reply