buton_savoart-1 scoala_vinului parteneri

cultura

Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas (partea a doua)

Balerina Irinel Liciu il iubea pe Stefan Augustin Doinas cu o pasiune inrobita de suferinta, crezand in el, sperand in el, traind prin el. Doinas iubea femeia in orice forma a ei. Isi lasa acasa, in lacrimi, prima-balerina, si se desfata cu tarancute ajunse chelnerite de oras.

Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.

Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.

Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.

Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!

Saptamana Patimilor (partea a doua)

Din ziua de marti, pana in noaptea de sambata spre duminica, se continua slujbele de noapte – deniile – in bisericile crestine. Fiecare seara este dedicata unei anumite pilde culese din faptele Mantuitorului, pilda a carei semnificatie are menirea de a restabilii ordinea in constiinta omului.

Denia de marti este asezata in lumina pildei celor zece fecioare. Acestea, in asteptarea lui Iisus, au luat la ele candele sa lumineze intrarea Domnului. Cinci dintre ele nu si-au pus ulei pentru a putea aprinde o flacara, sperand ca vor imprumuta ulei de la celelalte fete. Insa, cum noaptea era lunga, fetele s-au temut sa dea din uleiul lor, ca nu cumva sa ramana in intuneric. Fecioarele ce nu si-au pus ulei in candela, sperand sa poata lua de la celelalte, sunt, in crestinism, simbolul omului egoist care vrea sa isi atinga scopurile in detrimentul celorlalti. Celelalte fecioare simbolizeaza omul muncitor si chibzuit, care are grija sa isi duca la bun sfarsit datoria, si are intelepciunea de a se feri de egoismul celorlalti.

Urmeaza, miercurea, pomenirea femeii de moravuri usoare care, salvata de la pedeapsa cu moartea, unge picioarele Mantuitorului cu ulei si le sterge cu parul sau. Aceasta este imaginea redemptiunii omului pacatos care invata sa fie recunoscator si, prin aceasta, renunta la obiceiurile rele.

Joia Patimilor sau Joia Mare este o zi cu mare incarcatura simbolica. In aceasta seara sunt pomenite patru mari intamplari din viata lui Iisus: spalarea picioarelor ucenicilor, ca semn al modestiei, Cina cea de Taina si frangerea painii, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Hristos. Toate acestea s-au intamplat, cronologic, in ultima seara de libertate a lui Iisus pe pamant, ca om.

Patimile lui Iisus sunt slujite in Vinerea Mare. Tot acum se pomeneste talharul care, marturisind, de pe cruce, credinta in Christos, este izbavit. In aceasta seara se canta Prohodul.

Sambata spre duminica este slujba de noapte a invierii lui Iisus Hristos. Aceasta se incheie cu urarea finala: „Christos a inviat!”.

Saptamana Patimilor (partea intai)

Iata-ne intr-o perioada care aminteste de unul dintre cele mai triste evenimente din geneza religiei crestine – acuzarea si judecarea Mantuitorului Iisus Hristos. Intreaga saptamana este dedicata pomenirii si plangerii patimilor Sale.

Pentru cinstirea numelui Hristos, in fiecare seara se tine cate o slujba a deniei. Etimologia cuvantului „denie” se regaseste in notiunea de origine slavona „vdenie” care inseamna priveghi. Aceasta saptamana este, deci, dedicata doliului, durerii si caintei.

Crestinul se gandeste la rostul sau pe pamant si la Judecata de Apoi.
Spre aducerea aminte a planurilor lui Dumnezeu pentru oameni, din punct de vedere crestin, deniile din fiecare seara a saptamanii patimilor au o tematica anume, care ramane aceeasi in fiecare an, pentru toate bisericile de rit.

Astfel, denia de luni este dedicata pildei smochinului care nu facea fructe. Pe acesta Iisus l-a blestemat sa se usuce pentru ca si-a ratat rostul sau pe pamant. Pilda vrea sa aminteasca tuturor credinciosilor cat este de importanta gasirea si implinirea menirii fiecaruia in lume.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste regasiri de drumuri pierdute si amintirea destinatiei!

Jerome K. Jerome (1859-1927)

 

AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ofera picatura de intelepciune a saptamanii.

„Exista doua soiuri de iubire: cea care ingenuncheaza si inalta ochii la cer si cea care priveste in jos si mangaie. Pe cea de a doua o consider mai durabila.”  A spus Jerome K. Jerome (1859-1927).

AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o saptamana in care iubirea cea mai durabila sa puna stapanire pe tot ceea ce faceti!

Asinul de la Ierusalim

Pentru Religia Ortodoxa, Duminica Floriilor este o zi cu o multitudine de semnificatii cu importanta majora in credintele si ideile crestine. Aceasta zi, celebrata intotdeauna inainte cu o saptamana ziua Pastelui, anticipeaza sanctitatea celei mai mari sarbatori crestine. Tocmai de aceea, poate, in traditia romaneasca se spune ca vremea din aceasta zi este la fel ca vremea ce va urma in ziua Pastelui.
Din punct de vedere religios, ziua floriilor inaugureaza Saptamana Patimilor si, in acelasi timp, celebreaza intrarea si primirea Domnului Iisus Christos in Cetatea Ierusalimului. Acest eveniment are caracter emblematic in viata Mantuitorului: oamenii i s-au inchinat, asternand ramuri de salcie si maslin pe drum, ca asinul care il purta pe Iisus sa calce pe moale. Acest gest a fost atat unul de recunostinta fata de minunile Fiului Lui Dumnezeu, cat si unul de recunoastere a Mantuitorului.
Se spune ca, de la aceasta intamplare, pentru ca a fost atat de cald si bland ca sa duca povara Mantuitorului, magarul poarta pe spate simbolul Sfintei Cruci, ca semn al binecuvantarii. Intr-adevar, daca privim orice magarus, vom observa pe spatele lui ca blana este mai inchisa la culoare, de-a lungul coloanei vertebrale si in zona umerilor, desenand semnul crucii.
Curiozitate sau minune, cert este ca magarusul ramane unul dintre cele mai blande si mai supuse animale, avand, pe undeva, smerenia unui monah.
Cu ocazia frumoasei sarbatori a Floriilor, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust ureaza tuturor Florilor cu suflet de om La Multi Ani Fericiti aproape de tot ce va este mai drag!

Eleganta si eticheta. Masa in oras (partea a II-a)

Manierele elegante in timpul mesei se impun in orice formula – fie ca suntem in familie, cu prietenii sau la un dineu oficial, avem intotdeauna datoria elegantei. In aceste zile de sarbatoare ne oprim in mod special asupra unei placeri mondene – masa in oras.

Ajunsi la restaurant, de indata ce am fost condusi la masa noastra, vom avea grija sa ne ocupam locurile cat mai discret. Discutiile la masa se vor face intr-o maniera calda, fireasca, pe un ton placut, care sa nu permita vecinilor sa ne auda si sa ne asculte povestile. Vom vorbi incet si fara graba, exclusiv pe marginea unor subiecte placute. Este interzis ca, in timpul mesei, sa se abordeze subiecte delicate sau dificile, care ne-ar putea strica buna dispozitie si pofta de mancare. Sa lasam disensiunile si reprosurile pe mai tarziu!

De indata ce ne-am asezat, vom avea grija sa nu aglomeram masa cu telefoane mobile, genti, ochelari sau alte accesorii. Acestea vor fi asezate in spatele scaunului sau, daca este posibil, pe un scaun alaturat, fara a incomoda in niciun fel aranjamentul mesei sau celelalte persoane.
Servetelul deserveste acoperirii genunchilor, pentru a evita sa ne murdarim hainele cu mancare. Asadar, nu vom pune servetelul la gat, pe piept si nici nu il vom lasa langa farfurie. La sfarsitul mesei il vom lua de pe genunchi si il vom aseza pe masa, fara a-l impaturi.
Furculita este un tacam cu multe semnificatii pentru ospatar – asezarea ei ii da acestuia de inteles daca mai mancam sau daca am terminat de mancat. Iata de ce este foarte important sa stim cum sa asezam acest tacam. Asadar, vom avea grija ca, in timpul mesei, furculita sa fie lasata lejer pe farfurie, cu dintii in sus. In momentul in care am terminat de mancat, vom aseza furculita in aceeasi pozitie, dar cu dintii in jos. Prin aceasta, ospatarul va intelege ca ne poate ridica tacamul. Acelasi lucru inseamna cand asezam tacamurile impreuna, pe partea dreapta a farfuriei, inclinate ca limbile unui ceasornic pe un cadran, in jurul orei 5 si 25, asa cum se vede in imaginea atasata!
Sa va fie de bine!

Eleganta si eticheta. Masa in oras (partea I)

Ne pregatim pentru inceperea unuia dintre cele mai asteptate sfarsituri de saptamana ale anului, cel al Duminicii Floriilor. Iata un motiv pentru ca astazi sa abordam o tema care se impune a fi cunoscuta in detaliu, mai ales intr-o astfel de perioada a rasfaturilor gastronomice. Este vorba despre manierele elegante in timpul mesei.
Chiar daca ne-am obisnuit ca iesirile in oras sa fie in compania prietenilor buni, intr-un cadru relaxant, aceste imprejurari nu sunt o scuza pentru a ne uita acasa manierele elegante. Respectarea regulilor de baza pentru servirea mesei vin nu doar in sprijunul nostru, dar si in ajutorul ospatarilor care ne servesc, ajutandu-i pe acestia sa inteleaga discret doleantele noastre.
Pentru inceput, sa ne amintim de fiecare data ca o seara in oras poate fi compromisa de o banala aglomerare a restaurantelor. Aceasta situatie ne obliga sa asteptam minute lungi eliberarea unei mese, sau, mai rau, ne poate lasa fara aceasta. Pentru evitarea unui astfel de moment care poate crea tensiuni inutile, este bine sa ne facem timp pentru a suna la restaurantul preferat in vederea rezervarii unei mese. De obicei, este suficient sa facem acest lucru in dimineata dinaintea cinei in oras, dar, in perioadele aglomerate, asa cum este perioada sarbatorilor Pascale, este precauta o rezervare cu cateva zile inainte. Astfel, nu vom fi nevoiti sa ne confruntam cu surpriza neplacuta de a nu gasi o masa libera in restaurantul preferat.
De indata ce am facut rezervarile, putem merge relaxati sa luam masa in oras la locul stabilit. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi cu ragaz pentru rezervari importante!

Selectia artificiala – selectia omului (partea a II-a – LEGEA SPARTANA)

Ne oprim astazi asupra situatiilor uimitoare in care selectia naturala si-a spus cuvantul in viata si comportamentul omului, de-a lungul timpului.

In Grecia Antica, de exemplu, cele doua mari cetati, Atena si Sparta, aveau criterii valorice diferite. Atenienii semanau oarecum omului modern, respectand femeia, ocrotind copiii si fiind mari iubitori de arta, literatura si filozofie.

La antipodul acestei realitati antice erau vecinii lor spartani. Acestia respectau intr-atat regimul de selectie naturala, incat antrenamentele fizice dure devenisera obligatorii pentru copiii de la cinci la cinsprezece ani. Mai mult decat atat, mamele care observau la bebelusii lor semne de slabiciune fizica, ii lasau pe acestia sa moara de foame. Acest obicei era general si legal, deci firesc.

Daca englezul modern a instituit regula polemicii ca fiind „we agree to disagree” (suntem de acord ca nu suntem de acord), spartanii actionau exact pe dos. In cazul unei discutii in contradictoriu, acestia se provocau la lupta pe viata si pe moarte. Evident, cel care ramanea in viata, ramanea si cu dreptatea, indiferent de logica ei. Cine ar fi avut curajul sa il contrazica?

Vom descoperi impreuna si alte curiozitati ale naturii umane! Pana atunci, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi in care dreptatea sa fie de partea voastra, prin mijloace cat mai pasnice!

Selectia artificiala – selectia omului (partea I)

 Daca selectia naturala se face de la sine in cazul animalelor, in ceea ce priveste selectia umana, lucrurile stau altfel. Oamenii au avut intotdeauna un cuvant de spus in aceasta privinta.

Medicina moderna este una dintre principalele ramuri ale evolutiei umane, fiind, daca vreti, o modalitate artificiala de selectare. Cultura este un alt domeniu prin intermediul caruia omul reuseste sa isi inlocuiasca slabiciunile fizice, dezvoltandu-si abilitatile intelectuale considerate superioare.

Peste toate acestea, mai este un domeniu superficial de selectie prin care omul isi accentueaza calitatile, isi ascunde micile sau marile defecte si ii supune pe semenii lui mai bine izestrati din punct de vedere genetic – bogatia. Medicina, cultura si bogatia sunt domenii artificiale de selectie, inventate de om pentru a mari sansele de supravietuire in cazul celor slabi, dar si pentru a intari valoarea celor puternici.

Instinctul il face pe om sa aspire la calitatile indicate de baremul naturii – rezistenta fizica si psihica. Selectia naturala, asa cum functioneaza ea la speciile inferioare, presupune supravietuirea celui mai puternic din punct de vedere fizic. Liderii primitivi erau alesi din randurile celor mai bine inzestrati dintre oameni. Mai mult, pentru a-si asigura mostenitori din propriul sange, acestia faceau copii cu cat mai multe femei. Dintre ei era ales conducator, intotdeauna, cel mai puternic.

 Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va reveni cu informatii pe aceasta tema. Vom afla impreuna cum s-a reflectat aceasta selectie naturala in cadrul omenirii, de-a lungul diferitelor perioade ale evolutiei umane. Va dorim o zi in care fericirea sa va selecteze ca lideri, in mod natural!

Diamantele de nisip

  Continuam astazi calatoria prin lumea legendara a cristalelor. Stralucirea, transparenta, dar si sunetul curat, in ecourile inalte si blande ale noii sticle flintate aveau sa cucereasca inimile oamenilor.
 Cererea pentru cristal a devenit atat de mare in Anglia, iar numarul fabricantilor a crescut in asa masura, incat statul si-a permis promulgarea unei legi care sa taxeze noua sticla ca pe un produs de lux. Producatorii s-au vazut, astfel, nevoiti sa isi mute fabricile in Irlanda, unde nu existau aceste accize pentru cristal.
Pe continent a fost repede preluata reteta pentru noua bijuterie a sticlei. Intre casele producatoare de cristal, reputatia unora transcende timpul si, prin aceasta, istoria. Unele ajung cele mai importante nume in domeniu chiar si pentru contemporaneitate.
Cristalul este un material care, lucrat cu atentie, imita in mod fidel cele mai scumpe pietre pretioase. O casa austriaca de productie de cristal a cucerit intreaga lume prin bijuterii create cu maiestrie din acest material delicat si cuceritor. Numele ei sta pe buzele tuturor doamnelor, mari iubitoare ale irizarilor cristaline: Swarovski. Pietrele cu acest nume nu sunt altceva decat imitatii de diamante care, prin accesibilitate si diversitate, sunt folosite in industria modei, a bijuteriilor, dar si a amenajarilor interioare.
SAVOART va doreste o zi in care stralucirea sa aiba irizari de curcubeu!