



Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.
Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.
Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.
Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!
Denia de marti este asezata in lumina pildei celor zece fecioare. Acestea, in asteptarea lui Iisus, au luat la ele candele sa lumineze intrarea Domnului. Cinci dintre ele nu si-au pus ulei pentru a putea aprinde o flacara, sperand ca vor imprumuta ulei de la celelalte fete. Insa, cum noaptea era lunga, fetele s-au temut sa dea din uleiul lor, ca nu cumva sa ramana in intuneric. Fecioarele ce nu si-au pus ulei in candela, sperand sa poata lua de la celelalte, sunt, in crestinism, simbolul omului egoist care vrea sa isi atinga scopurile in detrimentul celorlalti. Celelalte fecioare simbolizeaza omul muncitor si chibzuit, care are grija sa isi duca la bun sfarsit datoria, si are intelepciunea de a se feri de egoismul celorlalti.
Urmeaza, miercurea, pomenirea femeii de moravuri usoare care, salvata de la pedeapsa cu moartea, unge picioarele Mantuitorului cu ulei si le sterge cu parul sau. Aceasta este imaginea redemptiunii omului pacatos care invata sa fie recunoscator si, prin aceasta, renunta la obiceiurile rele.
Joia Patimilor sau Joia Mare este o zi cu mare incarcatura simbolica. In aceasta seara sunt pomenite patru mari intamplari din viata lui Iisus: spalarea picioarelor ucenicilor, ca semn al modestiei, Cina cea de Taina si frangerea painii, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Hristos. Toate acestea s-au intamplat, cronologic, in ultima seara de libertate a lui Iisus pe pamant, ca om.
Patimile lui Iisus sunt slujite in Vinerea Mare. Tot acum se pomeneste talharul care, marturisind, de pe cruce, credinta in Christos, este izbavit. In aceasta seara se canta Prohodul.
Sambata spre duminica este slujba de noapte a invierii lui Iisus Hristos. Aceasta se incheie cu urarea finala: „Christos a inviat!”.
Pentru cinstirea numelui Hristos, in fiecare seara se tine cate o slujba a deniei. Etimologia cuvantului „denie” se regaseste in notiunea de origine slavona „vdenie” care inseamna priveghi. Aceasta saptamana este, deci, dedicata doliului, durerii si caintei.
Crestinul se gandeste la rostul sau pe pamant si la Judecata de Apoi.
Spre aducerea aminte a planurilor lui Dumnezeu pentru oameni, din punct de vedere crestin, deniile din fiecare seara a saptamanii patimilor au o tematica anume, care ramane aceeasi in fiecare an, pentru toate bisericile de rit.
Astfel, denia de luni este dedicata pildei smochinului care nu facea fructe. Pe acesta Iisus l-a blestemat sa se usuce pentru ca si-a ratat rostul sau pe pamant. Pilda vrea sa aminteasca tuturor credinciosilor cat este de importanta gasirea si implinirea menirii fiecaruia in lume.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste regasiri de drumuri pierdute si amintirea destinatiei!
AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ofera picatura de intelepciune a saptamanii.
„Exista doua soiuri de iubire: cea care ingenuncheaza si inalta ochii la cer si cea care priveste in jos si mangaie. Pe cea de a doua o consider mai durabila.” A spus Jerome K. Jerome (1859-1927).
AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o saptamana in care iubirea cea mai durabila sa puna stapanire pe tot ceea ce faceti!
Manierele elegante in timpul mesei se impun in orice formula – fie ca suntem in familie, cu prietenii sau la un dineu oficial, avem intotdeauna datoria elegantei. In aceste zile de sarbatoare ne oprim in mod special asupra unei placeri mondene – masa in oras.
Ajunsi la restaurant, de indata ce am fost condusi la masa noastra, vom avea grija sa ne ocupam locurile cat mai discret. Discutiile la masa se vor face intr-o maniera calda, fireasca, pe un ton placut, care sa nu permita vecinilor sa ne auda si sa ne asculte povestile. Vom vorbi incet si fara graba, exclusiv pe marginea unor subiecte placute. Este interzis ca, in timpul mesei, sa se abordeze subiecte delicate sau dificile, care ne-ar putea strica buna dispozitie si pofta de mancare. Sa lasam disensiunile si reprosurile pe mai tarziu!
In Grecia Antica, de exemplu, cele doua mari cetati, Atena si Sparta, aveau criterii valorice diferite. Atenienii semanau oarecum omului modern, respectand femeia, ocrotind copiii si fiind mari iubitori de arta, literatura si filozofie.
La antipodul acestei realitati antice erau vecinii lor spartani. Acestia respectau intr-atat regimul de selectie naturala, incat antrenamentele fizice dure devenisera obligatorii pentru copiii de la cinci la cinsprezece ani. Mai mult decat atat, mamele care observau la bebelusii lor semne de slabiciune fizica, ii lasau pe acestia sa moara de foame. Acest obicei era general si legal, deci firesc.
Daca englezul modern a instituit regula polemicii ca fiind „we agree to disagree” (suntem de acord ca nu suntem de acord), spartanii actionau exact pe dos. In cazul unei discutii in contradictoriu, acestia se provocau la lupta pe viata si pe moarte. Evident, cel care ramanea in viata, ramanea si cu dreptatea, indiferent de logica ei. Cine ar fi avut curajul sa il contrazica?
Vom descoperi impreuna si alte curiozitati ale naturii umane! Pana atunci, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi in care dreptatea sa fie de partea voastra, prin mijloace cat mai pasnice!
Medicina moderna este una dintre principalele ramuri ale evolutiei umane, fiind, daca vreti, o modalitate artificiala de selectare. Cultura este un alt domeniu prin intermediul caruia omul reuseste sa isi inlocuiasca slabiciunile fizice, dezvoltandu-si abilitatile intelectuale considerate superioare.
Peste toate acestea, mai este un domeniu superficial de selectie prin care omul isi accentueaza calitatile, isi ascunde micile sau marile defecte si ii supune pe semenii lui mai bine izestrati din punct de vedere genetic – bogatia. Medicina, cultura si bogatia sunt domenii artificiale de selectie, inventate de om pentru a mari sansele de supravietuire in cazul celor slabi, dar si pentru a intari valoarea celor puternici.
Instinctul il face pe om sa aspire la calitatile indicate de baremul naturii – rezistenta fizica si psihica. Selectia naturala, asa cum functioneaza ea la speciile inferioare, presupune supravietuirea celui mai puternic din punct de vedere fizic. Liderii primitivi erau alesi din randurile celor mai bine inzestrati dintre oameni. Mai mult, pentru a-si asigura mostenitori din propriul sange, acestia faceau copii cu cat mai multe femei. Dintre ei era ales conducator, intotdeauna, cel mai puternic.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va reveni cu informatii pe aceasta tema. Vom afla impreuna cum s-a reflectat aceasta selectie naturala in cadrul omenirii, de-a lungul diferitelor perioade ale evolutiei umane. Va dorim o zi in care fericirea sa va selecteze ca lideri, in mod natural!