Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.
Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.
Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.
Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!
In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.
Dar de unde vine iepurasul de Paste?
Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.
Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!
Denia de marti este asezata in lumina pildei celor zece fecioare. Acestea, in asteptarea lui Iisus, au luat la ele candele sa lumineze intrarea Domnului. Cinci dintre ele nu si-au pus ulei pentru a putea aprinde o flacara, sperand ca vor imprumuta ulei de la celelalte fete. Insa, cum noaptea era lunga, fetele s-au temut sa dea din uleiul lor, ca nu cumva sa ramana in intuneric. Fecioarele ce nu si-au pus ulei in candela, sperand sa poata lua de la celelalte, sunt, in crestinism, simbolul omului egoist care vrea sa isi atinga scopurile in detrimentul celorlalti. Celelalte fecioare simbolizeaza omul muncitor si chibzuit, care are grija sa isi duca la bun sfarsit datoria, si are intelepciunea de a se feri de egoismul celorlalti.
Urmeaza, miercurea, pomenirea femeii de moravuri usoare care, salvata de la pedeapsa cu moartea, unge picioarele Mantuitorului cu ulei si le sterge cu parul sau. Aceasta este imaginea redemptiunii omului pacatos care invata sa fie recunoscator si, prin aceasta, renunta la obiceiurile rele.
Joia Patimilor sau Joia Mare este o zi cu mare incarcatura simbolica. In aceasta seara sunt pomenite patru mari intamplari din viata lui Iisus: spalarea picioarelor ucenicilor, ca semn al modestiei, Cina cea de Taina si frangerea painii, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Hristos. Toate acestea s-au intamplat, cronologic, in ultima seara de libertate a lui Iisus pe pamant, ca om.
Patimile lui Iisus sunt slujite in Vinerea Mare. Tot acum se pomeneste talharul care, marturisind, de pe cruce, credinta in Christos, este izbavit. In aceasta seara se canta Prohodul.
Sambata spre duminica este slujba de noapte a invierii lui Iisus Hristos. Aceasta se incheie cu urarea finala: „Christos a inviat!”.
Pentru cinstirea numelui Hristos, in fiecare seara se tine cate o slujba a deniei. Etimologia cuvantului „denie” se regaseste in notiunea de origine slavona „vdenie” care inseamna priveghi. Aceasta saptamana este, deci, dedicata doliului, durerii si caintei.
Crestinul se gandeste la rostul sau pe pamant si la Judecata de Apoi.
Spre aducerea aminte a planurilor lui Dumnezeu pentru oameni, din punct de vedere crestin, deniile din fiecare seara a saptamanii patimilor au o tematica anume, care ramane aceeasi in fiecare an, pentru toate bisericile de rit.
Astfel, denia de luni este dedicata pildei smochinului care nu facea fructe. Pe acesta Iisus l-a blestemat sa se usuce pentru ca si-a ratat rostul sau pe pamant. Pilda vrea sa aminteasca tuturor credinciosilor cat este de importanta gasirea si implinirea menirii fiecaruia in lume.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste regasiri de drumuri pierdute si amintirea destinatiei!
AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ofera picatura de intelepciune a saptamanii.
„Exista doua soiuri de iubire: cea care ingenuncheaza si inalta ochii la cer si cea care priveste in jos si mangaie. Pe cea de a doua o consider mai durabila.” A spus Jerome K. Jerome (1859-1927).
AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o saptamana in care iubirea cea mai durabila sa puna stapanire pe tot ceea ce faceti!