<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Savoart - Sarbatoarea bunului gust &#187; franta</title>
	<atom:link href="http://savoart.ro/tag/franta/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://savoart.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Wed, 29 May 2013 06:39:12 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.6</generator>
		<item>
		<title>Şapte mituri spulberate despre Maria Antoaneta</title>
		<link>http://savoart.ro/sapte-mituri-spulberate-despre-maria-antoaneta/</link>
		<comments>http://savoart.ro/sapte-mituri-spulberate-despre-maria-antoaneta/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Jan 2013 07:36:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>savoart</dc:creator>
				<category><![CDATA[Savoart]]></category>
		<category><![CDATA[franta]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Ludovic al XVI-lea]]></category>
		<category><![CDATA[Maria Antoaneta]]></category>
		<category><![CDATA[Maria Tereza]]></category>
		<category><![CDATA[mit]]></category>
		<category><![CDATA[razboi]]></category>
		<category><![CDATA[savoart]]></category>
		<category><![CDATA[savoart - sarbatoarea bunului gust]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://savoart.ro/?p=1815</guid>
		<description><![CDATA[Maria Antoaneta este cea mai importantă victimă a Revoluţiei Franceze. Se spune că era o fire nepăsătoare şi că iubea excesele de orice fel, însă, moartea sa prin ghilotinare a alimentat şi mai mult legendele. Se crede că a fost lesbiană. A fost acuzată de incest cu fiul său şi se spune că ar fi [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p id="top" /><strong><a href="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2013/01/Maria-Antoaneta.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-1816" title="Maria Antoaneta" src="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2013/01/Maria-Antoaneta.jpg" alt="" width="358" height="500" /></a></strong><strong>Maria Antoaneta</strong> este cea mai importantă victimă a Revoluţiei Franceze. Se spune că era o fire nepăsătoare şi că iubea excesele de orice fel, însă, moartea sa prin ghilotinare a alimentat şi mai mult legendele. Se crede că a fost lesbiană. A fost acuzată de incest cu fiul său şi se spune că ar fi trecut prin paturile cumnaţilor ei, însă, mulţi istorici moderni consideră că toate acestea sunt rodul imaginaţiei învingătorilor care au scris istoria.</p>
<p>1. Maria Antoaneta <strong>nu a spus niciodată</strong> despre săraci, aşa cum a fost acuzată: „Dacă nu au pâine, să mănânce cozonac”. Adevărata frază a fost „Lăsaţi-i să mănânce cozonac&#8221;, fiind foarte generoasă cu săracii pe care de multe ori i-a ajutat cu mari sume de bani.</p>
<p>2. Maria Antoaneta <strong>nu a fost blondă</strong>. În ciuda felului în care este prezentată în filme şi cărţi, culoarea părului ei a fost roşcat. Marele ei duşman de la curte, Madame du Bary, amanta regelui Ludovic al XV-lea, a numit-o „mica roşcată&#8221;.</p>
<p>3. Maria Antoaneta <strong>nu era franţuzoaică</strong>. A fost al 15-lea din cei 16 copii ai Mariei Tereza, împărăteasa Austriei. A devenit soţia nepotului lui Ludovic al XV-lea, viitorul rege Ludovic al XVI-lea, unind casele regale Bourbon şi Habsburg.</p>
<p>4. Pasiunea Mariei Antoaneta pentru modă <strong>nu a falimentat Franţa</strong>. Vistieria Franţei era distrusă cu mult timp înainte ca ea să devină regină, iar situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult atunci când Ludovic al XVI-lea a decis să-i ajute pe coloniştii americani în Războiul de Independenţă.</p>
<p>5. Maria Antoaneta <strong>nu şi-a muls niciodată vacile</strong>. Cu toate acestea, îşi servea întotdeauna musafirii cu lapte proaspăt pe care îl ţinea în vase de porţelan pe care era gravată monograma ei.</p>
<p>6. Maria Antoaneta <strong>nu a fost niciodată o femeie de moravuri uşoare</strong>. Mai mult decât atât, ea a rămas virgină în primii 7 ani după căsătorie!</p>
<p>7. Maria Antoaneta <strong>nu a fost forţa din spatele tronului</strong>. Mama sa şi împărăteasa Austriei, Maria Tereza, a criticat-o pentru incapacitatea ei de a-l controla pe regele Franţei, care nu i-a permis niciodată să se amestece în politică.</p>
<p>Text de Mira Tănase pentru Savoart &#8211; Sărbătoarea Bunului Gust</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://savoart.ro/sapte-mituri-spulberate-despre-maria-antoaneta/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mari oameni si fapte pe masura. Louis al XIV-lea si mlastina oraselului de provincie</title>
		<link>http://savoart.ro/mari-oameni-si-fapte-pe-masura-louis-al-xiv-lea-si-mlastina-oraselului-de-provincie/</link>
		<comments>http://savoart.ro/mari-oameni-si-fapte-pe-masura-louis-al-xiv-lea-si-mlastina-oraselului-de-provincie/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Mar 2012 09:56:10 +0000</pubDate>
		<dc:creator>adina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Savoart]]></category>
		<category><![CDATA[arta]]></category>
		<category><![CDATA[articol]]></category>
		<category><![CDATA[auromedia]]></category>
		<category><![CDATA[bun]]></category>
		<category><![CDATA[bun-gust]]></category>
		<category><![CDATA[bunului]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[de stiut]]></category>
		<category><![CDATA[delicii]]></category>
		<category><![CDATA[deosebit]]></category>
		<category><![CDATA[diplomatie]]></category>
		<category><![CDATA[editura]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[elegante]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta]]></category>
		<category><![CDATA[etos]]></category>
		<category><![CDATA[festival]]></category>
		<category><![CDATA[franta]]></category>
		<category><![CDATA[frumos]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[idealuri]]></category>
		<category><![CDATA[intelepciune]]></category>
		<category><![CDATA[interesant]]></category>
		<category><![CDATA[legende]]></category>
		<category><![CDATA[louis xiv]]></category>
		<category><![CDATA[maniere]]></category>
		<category><![CDATA[maxime]]></category>
		<category><![CDATA[minuni ale lumii]]></category>
		<category><![CDATA[mlastina]]></category>
		<category><![CDATA[motto]]></category>
		<category><![CDATA[palat]]></category>
		<category><![CDATA[palate]]></category>
		<category><![CDATA[placere]]></category>
		<category><![CDATA[povesti]]></category>
		<category><![CDATA[productie]]></category>
		<category><![CDATA[publicitara]]></category>
		<category><![CDATA[publicitate]]></category>
		<category><![CDATA[regele soare]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoarea]]></category>
		<category><![CDATA[savoart]]></category>
		<category><![CDATA[suflet]]></category>
		<category><![CDATA[timis]]></category>
		<category><![CDATA[timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[tipar]]></category>
		<category><![CDATA[versailles]]></category>
		<category><![CDATA[viata]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://savoart.ro/?p=1443</guid>
		<description><![CDATA[Franta renascentista este un paradis al nobilitatii si regalitatii, fiind un exemplu pentru celelalte state monarhice. Acest tinut stralucitor nu putea fi condus decat de un rege atat de puternic, de elegant si de impunator incat si-a luat numele dupa insusi astrul fara de care viata pe pamant ar fi cu neputinta de imaginat – [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p id="top" />
<div></div>
<div>
<div>
<div>
<div id="yiv310910097">
<div>
<div>
<div>
<div><a href="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/03/palatul-versailles-4.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-1444" title="palatul-versailles-4" src="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/03/palatul-versailles-4-300x186.jpg" alt="" width="300" height="186" /></a></div>
<div>Franta renascentista este un paradis al nobilitatii si regalitatii, fiind un exemplu pentru celelalte state monarhice. Acest tinut stralucitor nu putea fi condus decat de un rege atat de puternic, de elegant si de impunator incat si-a luat numele dupa insusi astrul fara de care viata pe pamant ar fi cu neputinta de imaginat – Soarele.</div>
<div></div>
<div>Saptezecisidoi de ani si o suta zece zile de stralucire – atat a durat cea mai lunga domnie din istorie, Regele Soare, Louis al XIV-lea, devenind una dintre figurile emblematice ale monarhiei universale. De-a lungul intregii sale vieti, regele a cautat perfectiunea, sublimul in tot ceea ce a intreprins.</div>
<div>In anul 1662, tanarul rege Louis al XIV-lea, in varsta de numai douazeci si sapte de ani, a traversat pe jos o zona mlastinoasa de padure, unde mustele roiau pe deasupra noroiului iar cantecul broastelor acoperea cantecul privighetorilor. Picioarele regelui si ale insotitorilor se afundau in mocirla pana deasupra gleznei, iar caii inaintau cu greu prin mal. Dar ce cauta alaiul regal intr-o asemenea zona, total nepotrivita pentru ilustrele figuri? Regele cauta un loc pentru a construi ceea ce visa sa fie cel mai frumos palat al lumii.</div>
<div></div>
<div>Zona mlastinoasa in care tocmai se aflau ii facea pe nobilii insotitori sa strambe din nas si sa il priveasca neincrezatori pe tanarul rege care, pe masura ce se afunda in mizerie, parea din ce in ce mai satisfacut. Luase deja decizia care avea sa innobieze imaginea Frantei – aici, in locul mlastinii de la marginea unui saracacios orasel de provincie numit Versailles, el, Regele Soare, va construi o capodopera a arhitecturii si a luxului – Palatul Versailles.</div>
<div></div>
<div>Mai multe despre viata si realizarile marilor personalitati ale istoriei vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, <a href="http://www.auromedia.ro/">AuroMedia</a>, organizatorul <a href="http://www.facebook.com/savoart">Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust</a> va ureaza o zi in care visele sa depaseasca masura realitatii!</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div></div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://savoart.ro/mari-oameni-si-fapte-pe-masura-louis-al-xiv-lea-si-mlastina-oraselului-de-provincie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mari oameni si secrete pe masura. Ludovic al XV-lea si „Madame Pompadour” (partea intai)</title>
		<link>http://savoart.ro/mari-oameni-si-secrete-pe-masura-ludovic-al-xv-lea-si-madame-pompadour-partea-intai/</link>
		<comments>http://savoart.ro/mari-oameni-si-secrete-pe-masura-ludovic-al-xv-lea-si-madame-pompadour-partea-intai/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Mar 2012 13:23:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>adina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Savoart]]></category>
		<category><![CDATA[arta]]></category>
		<category><![CDATA[articol]]></category>
		<category><![CDATA[auromedia]]></category>
		<category><![CDATA[bun]]></category>
		<category><![CDATA[bun-gust]]></category>
		<category><![CDATA[bunului]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[curte]]></category>
		<category><![CDATA[de stiut]]></category>
		<category><![CDATA[delicii]]></category>
		<category><![CDATA[deosebit]]></category>
		<category><![CDATA[diplomatie]]></category>
		<category><![CDATA[editura]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[elegante]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta]]></category>
		<category><![CDATA[etos]]></category>
		<category><![CDATA[festival]]></category>
		<category><![CDATA[franta]]></category>
		<category><![CDATA[frumos]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[intelepciune]]></category>
		<category><![CDATA[interesant]]></category>
		<category><![CDATA[ludovic]]></category>
		<category><![CDATA[madame]]></category>
		<category><![CDATA[maniere]]></category>
		<category><![CDATA[maxime]]></category>
		<category><![CDATA[motto]]></category>
		<category><![CDATA[placere]]></category>
		<category><![CDATA[pompadour]]></category>
		<category><![CDATA[povesti]]></category>
		<category><![CDATA[productie]]></category>
		<category><![CDATA[publicitara]]></category>
		<category><![CDATA[publicitate]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoarea]]></category>
		<category><![CDATA[savoart]]></category>
		<category><![CDATA[secrete]]></category>
		<category><![CDATA[suflet]]></category>
		<category><![CDATA[timis]]></category>
		<category><![CDATA[timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[tipar]]></category>
		<category><![CDATA[viata]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://savoart.ro/?p=1249</guid>
		<description><![CDATA[      La jumatatea secolului al XVIII-lea, curtea regelui Ludovic al XV-lea era una dintre cele mai pretentioase curti regale ale lumii. Regele, la acea vreme, avea privilegii nelimitate, printre care acela de a construi in jurul sau o suita de metrese, in ciuda casatoriei – considerate doar o alianta obligatorie. Aceasta deschidere crea [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p id="top" />
<div></div>
<div>
<div>
<div>     <a href="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/03/Madame_de_pompadour.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-1250" title="Madame_de_pompadour" src="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/03/Madame_de_pompadour-202x300.jpg" alt="" width="202" height="300" /></a></div>
<div>La jumatatea secolului al XVIII-lea, curtea regelui Ludovic al XV-lea era una dintre cele mai pretentioase curti regale ale lumii. Regele, la acea vreme, avea privilegii nelimitate, printre care acela de a construi in jurul sau o suita de metrese, in ciuda casatoriei – considerate doar o alianta obligatorie.</div>
<div></div>
<div>Aceasta deschidere crea adevarate razboaie reci intre doamnele de la curte, fiecare dintre ele incercand, prin mijloace dintre cele mai injuste, sa intre in gratiile regelui. Lupta se dadea, de fapt, pentru titlul de metresa oficiala. Acest titlu conferea purtatoarei putere absoluta peste inima regelui si, prin aceasta, peste tot ceea ce stapanea el. <em>De facto</em>, o metresa oficiala avea parte de rasfaturi si libertati cu mult mai extinse decat regina insasi. Iata de ce acest titlu, care astazi pare mai mult un afront, in urma cu aproape trei secole reprezenta una dintre cele mai ravnite pozitii la curtea regelui Ludovic al XV-lea.</div>
<div></div>
<div>Cand Jeanne-Antoinette Poisson, cunoscuta sub pseudonimul „Madame Pompadour”, a ocupat mult ravnita pozitie sociala, sotului acesteia i s-au acordat, prin divort, nenumarate avantaje de ordin financiar, din partea regelui insusi. Dupa interesele mai putin ortodoxe ale lui Ludovic, metresa oficiala se schimba cu o frecventa periodica.</div>
<div></div>
<div>Cu toate acestea, „Madame Pompadour” a ramas, pana la sfarsitul vietii, detinatoarea titlului de amanta oficiala a regelui, un fapt rar intalnit la curtile regale. Cum a reusit acest lucru? Prin insusirea unor maniere impecabile, atat ca doamna de curte, cat si ca prietena a celorlalte metrese ale lui Ludovic, stapanind in mod exceptional arta conversatiei si, in mod cert, a disimularii.</div>
</div>
</div>
<div>
<div>
<div></div>
<div>Dar, mai multe despre aceasta vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci, <a href="http://www.auromedia.ro/">AuroMedia</a>, oranizatorul <a href="http://www.facebook.com/savoart">Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust</a> va doreste o zi plina de intamplari fericite!</div>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://savoart.ro/mari-oameni-si-secrete-pe-masura-ludovic-al-xv-lea-si-madame-pompadour-partea-intai/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
