<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Savoart - Sarbatoarea bunului gust &#187; regina</title>
	<atom:link href="http://savoart.ro/tag/regina/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://savoart.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Wed, 29 May 2013 06:39:12 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.6</generator>
		<item>
		<title>TUTUNUL – falsul medicament al Evului Mediu</title>
		<link>http://savoart.ro/tutunul-falsul-medicament-al-evului-mediu/</link>
		<comments>http://savoart.ro/tutunul-falsul-medicament-al-evului-mediu/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 15 Mar 2012 12:52:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>adina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Savoart]]></category>
		<category><![CDATA[america]]></category>
		<category><![CDATA[arta]]></category>
		<category><![CDATA[articol]]></category>
		<category><![CDATA[auromedia]]></category>
		<category><![CDATA[bun]]></category>
		<category><![CDATA[bun-gust]]></category>
		<category><![CDATA[bunului]]></category>
		<category><![CDATA[columb]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[de stiut]]></category>
		<category><![CDATA[delicii]]></category>
		<category><![CDATA[deosebit]]></category>
		<category><![CDATA[diplomatie]]></category>
		<category><![CDATA[editura]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[elegante]]></category>
		<category><![CDATA[elisabeta]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta]]></category>
		<category><![CDATA[etos]]></category>
		<category><![CDATA[evul mediu]]></category>
		<category><![CDATA[festival]]></category>
		<category><![CDATA[frumos]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[intelepciune]]></category>
		<category><![CDATA[interesant]]></category>
		<category><![CDATA[maniere]]></category>
		<category><![CDATA[maxime]]></category>
		<category><![CDATA[motto]]></category>
		<category><![CDATA[placere]]></category>
		<category><![CDATA[povesti]]></category>
		<category><![CDATA[productie]]></category>
		<category><![CDATA[publicitara]]></category>
		<category><![CDATA[publicitate]]></category>
		<category><![CDATA[regina]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoarea]]></category>
		<category><![CDATA[savoart]]></category>
		<category><![CDATA[suflet]]></category>
		<category><![CDATA[timis]]></category>
		<category><![CDATA[timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[tipar]]></category>
		<category><![CDATA[tutun]]></category>
		<category><![CDATA[viata]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://savoart.ro/?p=1338</guid>
		<description><![CDATA[      Cinci sute de ani. Aceasta este varsta oficiala a tutunului. Acesta nu a fost cunoscut mai devreme de anul 1492, cand Cristofor Columb a coborat pe pamantul noilor Indii. In intalnirile cu bastinasii, englezii au invatat sa inhaleze aroma amaruie si uscata din pipa pacii, pentru a demonstra sefilor de trib intentiile [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p id="top" />
<div></div>
<div>
<div>
<div>      <a href="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/03/tigari.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-1339" title="tigari" src="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/03/tigari-300x224.jpg" alt="" width="300" height="224" /></a></div>
<div>Cinci sute de ani. Aceasta este varsta oficiala a tutunului. Acesta nu a fost cunoscut mai devreme de anul 1492, cand Cristofor Columb a coborat pe pamantul noilor Indii. In intalnirile cu bastinasii, englezii au invatat sa inhaleze aroma amaruie si uscata din pipa pacii, pentru a demonstra sefilor de trib intentiile lor bune.</div>
<div></div>
<div>Bastinasii obisnuiau sa rasuceasca frunzele de tutun, sa le aprinda la un capat si apoi sa inhaleze fumul astfel rezultat, pentru a-i feri de spiritele rele, de blesteme si de boli. Marinarii englezi au adoptat repede acest obicei, devenind, astfel, primii fumatori europeni. Chiar daca acestia aveau grija sa plece incarcati cu rezerve de frunze de tutun, nu lor li se datoreaza cultivarea ulterioara a plantei pe teritoriu european, ci unui alt membru al echipajului, calugarul Ramon Pane. Acesta a luat cu el, la intoarcerea acasa, seminte de tutun pe care le-a cultivat. Tutunul a devenit repede o forma de relaxare printre calugarii manastirilor engleze, care credeau ca, astfel, isi purifica trupul si sufletul.</div>
<div></div>
<div>Regina Elisabeta a fost prima care a inteles beneficiile financiare ale acestui nou obicei, impunand o taxa pe frunzele importate. In numai douazeci de ani de la aducerea frunzelor de pe teritoriul american, tutunul a devenit o adevarata industrie, cu atat mai mult cu cat erau promovate beneficii remarcabile ale plantei. Printre acestea, oamenii credeau ca obiceiul de a fuma ii ajuta la pastrarea sanatatii, a frumusetii si, mai mult, vindeca boli ca sifilisul<strong>, </strong>astmul sau anemia. Faptul ca obiceiul s-a raspandit mai ales in randul barbatilor nu stim daca are vreo legatura cu acea convingere generala, certificata de cercetatorii vremii, in care tutunul inlatura calvitia, dar si impotenta. Un alt aspect legat de beneficiile tutunului era acela ca fumul inhalat printre dinti contribuie la albirea acestora.</div>
<div></div>
<div>Abia in anul 1989 oamenii de stiinta au descoperit, in urma unor studii de amploare, nu doar ca fumatul nu are aceste beneficii, dar actioneaza exact in sens opus, distrugand atat sanatatea, cat si aspectul fizic al celor care fumeaza sau se expun in mod constant fumului de tigara.</div>
</div>
</div>
<div>
<div>
<div></div>
<div><a href="http://www.auromedia.ro/">AuroMedia</a>, organizatorul <a href="http://www.facebook.com/savoart">Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust</a>, va doreste o zi plina de arome placute si intamplari frumoase!</div>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://savoart.ro/tutunul-falsul-medicament-al-evului-mediu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bun-gust si secrete mai putin curate din viata oamenilor ilustri. Elisabeta I (prima parte)</title>
		<link>http://savoart.ro/bun-gust-si-secrete-mai-putin-curate-din-viata-oamenilor-ilustri-elisabeta-i-prima-parte/</link>
		<comments>http://savoart.ro/bun-gust-si-secrete-mai-putin-curate-din-viata-oamenilor-ilustri-elisabeta-i-prima-parte/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Feb 2012 14:07:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>adina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Savoart]]></category>
		<category><![CDATA[angliei]]></category>
		<category><![CDATA[auromedia]]></category>
		<category><![CDATA[blog]]></category>
		<category><![CDATA[bun]]></category>
		<category><![CDATA[bun-gust]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[elisabeta]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[publicitate]]></category>
		<category><![CDATA[regina]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[savoart]]></category>
		<category><![CDATA[secrete]]></category>
		<category><![CDATA[simpozion]]></category>
		<category><![CDATA[timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[tipar]]></category>
		<category><![CDATA[virgina]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://savoart.ro/?p=751</guid>
		<description><![CDATA[Elisabeta I, regina a Angliei si Irlandei, este una dintre figurile centrale ale istoriei ultimului mileniu. Domnia sa marcheaza secolul al XVI-lea drept „epoca elisabetana” sau „epoca de aur” a Angliei. Fiind scriitoare si poetesa, regina sustine literatura si artele. In timpul domniei sale se fac remarcate personalitati ca Shakespeare sau Francis Bacon. Tot in [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p id="top" />
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248">
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248"></div>
<p><a href="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/02/elizabeta-I.jpg"><img class="wp-image-752 alignleft" style="border-style: initial; border-color: initial;" title="elizabeta I" src="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/02/elizabeta-I.jpg" alt="" width="491" height="277" /></a></p>
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248">Elisabeta I, regina a Angliei si Irlandei, este una dintre figurile centrale ale istoriei ultimului mileniu. Domnia sa marcheaza secolul al XVI-lea drept „epoca elisabetana” sau „epoca de aur” a Angliei. Fiind scriitoare si poetesa, regina sustine literatura si artele. In timpul domniei sale se fac remarcate personalitati ca Shakespeare sau Francis Bacon. Tot in aceasta perioada, Francis Drake inconjoara globul pamantesc iar englezii colonizeaza America de Nord.</div>
<p><span id="more-751"></span></p>
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248">Moda regala a vremii cunoaste extremele luxului. Vesmintele reginei sunt cusute in aur si argint, fiind brodate cu perle si pietre pretioase.</div>
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248">De ce o femeie atat de sofisticata a ales sa nu se casatoreasca niciodata si ce secrete infioratoare se ascund in spatele imaginii Elisabetei I, vom afla data viitoare.</div>
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248"></div>
<div id="yui_3_2_0_17_129825343639248">Pana atunci, <a href="http://www.facebook.com/savoart?ref=tn_tnmn" target="_blank">SAVOART &#8211; SARBATOAREA BUNULUI GUST</a> va doreste o zi plina de curiozitati!</div>
<div></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://savoart.ro/bun-gust-si-secrete-mai-putin-curate-din-viata-oamenilor-ilustri-elisabeta-i-prima-parte/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un bun-gust Balcic</title>
		<link>http://savoart.ro/un-bun-gust-balcic/</link>
		<comments>http://savoart.ro/un-bun-gust-balcic/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 20 Feb 2012 14:31:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>adina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Savoart]]></category>
		<category><![CDATA[auromedia]]></category>
		<category><![CDATA[balcic]]></category>
		<category><![CDATA[blog]]></category>
		<category><![CDATA[bun]]></category>
		<category><![CDATA[bun-gust]]></category>
		<category><![CDATA[educatie]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[Maria]]></category>
		<category><![CDATA[miere]]></category>
		<category><![CDATA[publicitate]]></category>
		<category><![CDATA[regale]]></category>
		<category><![CDATA[regina]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[savoart]]></category>
		<category><![CDATA[simpozion]]></category>
		<category><![CDATA[tabieturi]]></category>
		<category><![CDATA[timisoara]]></category>
		<category><![CDATA[tipar]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://savoart.ro/?p=704</guid>
		<description><![CDATA[&#160; &#160; Nepoata Reginei Victoria a Angliei si a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei, sotia Prințului Ferdinand de Hohenzollern nu avea sa isi refuze nicio placere. Regina Maria era o mare iubitoare a vinurilor balcice. De fapt, o fascinau toate delicatesele productie proprie. Isi delecta oaspetii cu tuica de cazan iar la deserturi folosea [&#8230;]]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p id="top" /><a href="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/02/Mariaderomania.jpg"><img class="alignleft  wp-image-705" title="Maria de romania" src="http://savoart.ro/wp-content/uploads/2012/02/Mariaderomania-189x300.jpg" alt="" width="151" height="240" /></a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Nepoata Reginei Victoria a Angliei si a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei, sotia Prințului Ferdinand de Hohenzollern nu avea sa isi refuze nicio placere. Regina Maria era o mare iubitoare a vinurilor balcice. De fapt, o fascinau toate delicatesele productie proprie. Isi delecta oaspetii cu tuica de cazan iar la deserturi folosea doar miere obtinuta de la cei cinsprezece stupi pe care ii achizitionase personal.</p>
<p>In paralel, Maria se dedica actelor caritabile, sustinerii si promovarii artei si literaturii, ea insasi fiind scriitoare.<br />
Dupa moartea sa, la cererea antuma a acesteia, inima femeii cunoscute ca „mama a ranitilor” a fost ingropata la Balcic, pentru o vreme. Istoria a fost insa dura cu amintirea Reginei Maria, dar eleganta si rafinamentul ei transcend timpul, ramanand legendare.</p>
<p>Mai multe despre micile placeri ale marilor oameni vom afla in articolele urmatoare. Pana atunci,  <a href="http://www.facebook.com/savoart" data-hovercard="/ajax/hovercard/page.php?id=280573175317036">SAVOART &#8211; SARBATOAREA BUNULUI GUST</a>  va ureaza o zi excelenta!</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://savoart.ro/un-bun-gust-balcic/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
