buton_savoart-1 scoala_vinului parteneri

simpozion timisoara

Statut de imparateasa, suflet de mama. SISSI si printul Rudolph

Imparatul imperiului Austro-Ungar, Franz Iosif, casatorit cu una dintre cele mai indragite suverane ale istoriei – imparateasa Elisabeta, cunoscuta sub simpaticul pseudonim „Sissi” – a avut impreuna cu aceasta patru copii, dintre care trei fete si un singur mostenitor – Rudolph. Acesta din urma avea sa ramana in arhivele vremii drept „printul nefericit”.

Denumirea nu este una intamplatoare. Rudolph, care trebuia sa fie mostenitorul unuia dintre cele mai puternice imperii, mostenea si sensibilitatea si spiritul rebel al mamei sale.

Casatorit cu o femeie pe care nu a iubit-o niciodata, printul mostenitor Rudolph avea sa se retraga in activitati mai placute decat problemele statului, pe care le gasea apasatoare. Tatal sau, imparatul Franz Iosif, nu avea sa ii ierte fiului abordarea unei astfel de atitudini, tratandu-l, de fiecare data, cu infatuare si dispret.

Toate acestea aveau sa il indeparteze pe Rudolph si mai mult de indatoririle sale. Imparateasa Sissi va fi una dintre putinii oameni care il va intelege pe nefericitul print. Ca mama, Sissi isi iubea cel mai mult baiatul, incercand cumva sa suplineasca lipsa de afectiune a tatalui. Cu toate acestea, Sissi nu va reusi sa isi salveze copilul de la un destin pe cat de fascinant, pe atat de tragic.

Regalitatea – intre binecuvantare si blestem

Pentru omul de rand regalitatea poate parea fascinanta, realitatea ei concurand, intr-o buna masura, povestile nemuritoare. Pentru reprezentantii caselor regale, insa, statutul inalt este, de cele mai multe ori, o anatema in fata careia nu pot decat sa isi plece smeriti capetele incoronate. Orice incercare de sustragere de la indatoririle curtii, orice abatere de la principiile dure ale monarhiei, poate aduce oprobiul, dezmostenirea sau chiar moartea.

Daca societatea contemporana permite libertatea alegerii, regalitatea a fost intotdeauna reticenta in fata acestei libertati. Aceasta abordare era cu atat mai rigida cu cat ea privea direct casatoriile – acestea, in clasele inalte, nu erau decat niste aliante colosale de putere. Pacte intre familii, tratate de pace sau declaratii de razboi, toate puteau fi rezolvate cu mult mai multa usurinta printr-o casatorie.

Iata de ce, unul dintre cele mai profunde sentimente umane era cu desavarsire interzis in lumea monarhica. Iubirea nu prezenta niciun fel de avantaje cand venea vorba de siguranta regatului sau a imperiului. Insa, reprezentantii inaltelor clase sociale nu sunt decat niste oameni.

Dincolo de aliante si tratate, sentimentele, dorul, dragostea nu au putut fi controlate printr-o semnatura. De aici, drame colosale si povesti fascinante pe care va propunem sa le cunoastem impreuna in minunatele carti ale literaturii lumii, prezente si la urmatoarea editie a Savoart –Sarbatoarea Bunului Gust, la jumatatea lunii iunie (15, 16, 17).