La muli ani Eugen de Savoia, oriunde te-ai afla!

savoart — Thu, 18 Oct 2012 09:03:35 +0000

Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut și ca Prințul Eugen, (n. 18 octombrie 1663, Paris – d. 21 aprilie 1736, Viena) a fost unul din cei mai străluciți feldmareșali ai Sfântului Imperiu Roman. Lui i se datorează în bună măsură ridicarea Austriei ca mare putere în cadrul Sfântului Imperiu Roman, iar apoi poziția hegemonială a Țărilor Ereditare Austriece (ale Casei de Habsburg) în plan european.

După victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oștilor otomane, prințul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, Mehmed Pașa, ultimul comandant otoman al Timișoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul. La 18 octombrie 1716, prințul Eugeniu de Savoia își face intrarea triumfală într-o cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpânirea europenilor.

Text de Mira Tănase pentru Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust

Piaţa Libertăţii din Timişoara

savoart — Tue, 09 Oct 2012 08:27:10 +0000

Cine nu cunoaşte Piaţa Libertăţii din Timişoara, dar totodată câţi dintre noi ştim care a fost perioada de glorie a ei?
Piaţa Prinţului Eugen de Savoya a fost ridicată spre mijlocul secolului al XVIII-lea. O perioadă a fost cunoscută şi recunoscută drept Piaţa Armelor, Piaţa Militară sau Piaţa Paradelor. A primit numele de Piaţa Libertăţii în anul 1848, odată cu izbucnirea revoluţiei maghiare, dar după ce armata austriacă a recucerit oraşul piaţa a revenit la numele de Piaţa Prinţului Eugen de Savoya. Cea mai veche clădire din această zonă este considerată Generalatul Nou, din 1730. Nu trebuie uitate, însă, nici Comandamentul Militar şi Cazinoul Militar. Acesta din urmă a rămas celebru pentru fastuoasele petreceri date pe vremuri de ofiţeri. „În Piaţa Libertăţii, unde este acum blocul pe colţ, conform unor înscrieri, se află Biserica Franciscană, prin intermediul căreia a fost îngropată prima iubire a lui Ludwig van Beethoven, Janette D’Honrath, în cimitirul din Calea Lipovei”, precizează istoricul Ioan Haţegan.

Primăria Veche a fost ridicată după planurile unui italian din Timişoara, pe locul băii publice otomane, iar în prezent, din vechea baie a mai rămas doar o inscripţie în partea dreaptă a intrării în clădire. În mijlocul pieţei se ridica statuia barocă a Sfintei Fecioare Maria şi a Sfântului Nepomuk, monument realizat la Viena în anii 1750. Monumentul o înfăţişeaza pe Sfânta Fecioară binecuvântându-l pe Ioan Nepomuk, protectorul catolicilor. Respectând tradiţia catolică a Sfintei Treimi, realizatorii au executat, pe lângă cele două personaje biblice, alţi trei sfinţi. Casa cu Atlanti, un alt monument istoric timişorean a fost zestrea negustorului aromân Macri pentru fiica sa. Dacă ne uităm la acest obiectiv, se pot remarca cele doua coloane turceşti îngropate ritual, semn că stăpânirea turcească era şi ea îngropată odată cu recucerirea oraşului de austrieci.

Text de Mira Tănase pentru Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust

Savoart - Sarbatoarea bunului gust » Eugen de Savoya

La muli ani Eugen de Savoia, oriunde te-ai afla!

Piaţa Libertăţii din Timişoara