buton_savoart-1 scoala_vinului parteneri

savoare

Cum s-a născut berea blondă


O drojdie din Patagonia, adusă din întâmplare în Europa în secolul al XV-lea, a dat naştere berii blonde – lager -, obţinută prin fermentare la rece, atât de apreciată în zilele noastre în lumea întreagă, au anunţat autorii unui studiu publicat, luni, în Statele Unite ale Americii.

Această drojdie, denumită “saccharomyces eubayanus”, ar fi fost transportată în urmă cu 500 de ani, de pe o plajă din America de Sud, pe o bucată de lemn sau în stomacul unor muşte drosofile, pentru a ajunge într-o pivniţă sau într-o mănăstire din Bavaria, unde fabricanţii de bere îşi păstrau produsele, afirmă autorii studiului.

Drojdia “emigrantă” a fuzionat cu o “verişoară” îndepărtată, “saccharomyces cerevisiae”, o drojdie utilizată de multe milenii în Europa şi în Asia pentru a face să crească aluatul de pâine şi pentru fermentarea vinului şi a berii.

Drojdia hibrid care a rezultat a permis obţinerea de bere blondă, denumită “lager” încă din secolul al XV-lea în Bavaria, explică autorii, al căror studiu a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

În prezent, piaţa mondială de bere blondă, care reprezintă majoritatea brandurilor de bere, valorează circa 250 de miliarde de dolari pe an.

Oamenii de ştiinţă şi producătorii de bere ştiau de mult timp că această drojdie capabilă să producă o fermentare la temperaturi scăzute era de fapt un hibrid, însă nu cunoşteau până la acest studiu naturamicroorganismului care fuzionase cu “saccharomyces cerevisiae” pentru a obţine o astfel de proprietate.

Toate cercetările efectuate pe specii de drojdii cunoscute – peste 100 – au eşuat până la acest studiu.
Descoperirea noii specii misterioase de drojdie reprezintă rezultatul unui studiu de amploare, coordonat de Jose Paulo Sampaio şi Paula Goncalves, de la Noua Universitate Lisabona din Portugalia.

Unul dintre colaboratorii lor de la Institutul pentru Biodiversitate şi Cercetări asupra Mediului din Argentina a descoperit microorganismul, în acarienii care infectează fagii din Patagonia, al căror ADN seamănă extrem de mult cu jumătatea de ADN a drojdiei hibride ce permite fermentarea berii lager.

Text de Mira Tănase pentru Savoart Sărbătoarea Bunului Gust

Diferenţe între apa de izvor, apa de masă şi apa minerală naturală


În încercarea de a fi mai echilibraţi în viaţa de zi cu zi şi de a găsi timp şi energie pentru toate lucrurile importante pentru noi, putem începe cu găsirea echilibrului între corp şi minte, iar un stil de viaţă echilibrat ne poate ajuta să fim echilibraţi şi în interior. Astfel, dacă organismul nostru funcţionează optim, ne este
mai uşor să facem faţă provocărilor, să ne organizăm, să avem energie pentru mai multe activităţi şi putem duce la bun sfârşit ceea ce ne-am propus.

Cea mai importantă caracteristică a apei este zona de provenienţă. Astfel, apa de izvor este o apă extrasă dintr-o zonă curată, suficient filtrată pentru a o face potabilă, dar sensibilă la modificările climatice şi la poluarea de la suprafaţă. Mai ales în cazul apelor de şes sau de deal, perioadele ploioase sau, dimpotrivă, secetoase, pot afecta conţinutul de minerale şi microorganisme al apei, astfel încât, uneori, apa îşi poate pierde potabilitatea.

Apa de masă poate fi o apă de fântână ce provine dintr-un acvifer (acumulare de apă în subteran la mică adâncime) în urma forării stratului permeabil sau adusă la suprafaţă prin altă metodă de extragere. De asemenea, apa de masă poate fi o apă arteziană ce provine dintr-un izvor sau dintr-un acvifer sub presiune, deschis prin foraj, nivelul apei de izvor aflându-se deasupra nivelului superior al acviferului. Ca şi apa de izvor, apa de masă poate fi afectată de ceea ce se întâmplă la suprafaţă: ploi, secetă, deversări etc.

Apa minerala naturală, spre deosebire de celelalte tipuri de apă (apa de izvor, apa de masă etc.), este extrasă din surse subterane, recunoscute şi avizate, iar originea sa controlată asigură stabilitatea, temperatura şi conţinutul de săruri minerale constante, indiferent de condiţiile climaterice de la suprafaţă, protejând-o de toate riscurile de poluare. Astfel, apa minerală naturală are un conţinut specific de săruri minerale dizolvate, oligoelemente sau alţi constituenţi, cu efecte benefice asupra sănătăţii.

Text de Mira Tănase pentru Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust

Nectarul zeilor nemuritori


Dintotdeauna vinul rosu s-a aflat undeva la granita dintre fictiune si realitate. La inceputurile civilizatiei omenesti, era bautura zeilor alaturi de celebrul nectar pe care il sorbeau zeii olimpieni. Unii cercetatori ai mitologiei au aratat ca celebrul nectar al zeilor care nu era altceva decit un vin rosu adus din zone tinute secrete de catre stapanii Olimpului, in f
apt era un soi de vin pregatat special de catre sacerdotii de pe malul Pontului si destinat doar nemuritorilor. Se spunea ca cei care reusesc sa manince din mincarea zeilor si sa le bea vinul, deveneau nemuritori. Din cauza asta Zeus pusese paza severa, pentru ca neamul ceresc sa nu se amestece cu saminta terestra. Ceea ce nu se stie din legendele mitologice e faptul ca, un zeu, un singur zeu, ajunsese sa-l intreaca in popularitate chiar pe stapanul zeilor, pe Zeus.

Armate intregi de credinciosi cutreierau pamanturile si mii de altare ardeau neincetat in cinstea acestui zeu. Acest zeu, de sorginte traca, era Bacchus sau Dyonysos, cum i se mai spunea. Si era zeul vinului. Numai ca, zeul vinului nu reprezenta doar ceea ce ne inchipuim noi astazi sau ceea ce, deformat a ajuns astazi pana la noi. Nu era un zeu al betivilor, al celor care se dedau placerilor trupesti fara socotinta. Era zeul renasterii naturii, zeul reinvierii. Puterile lui erau atat de mari incat olimpienii insisi se temeau de el.

Nu este nici o ocazie deosebita in care vinul rosu sa nu fie folosit. Si asta, pentru ca dincolo de existenta sa simpla de licoare de baut, in vinul rosu sta puterea supranaturala pe care o regasim la toate fiintele nemuritoare, fiind ea insasi o parte din fiinta spirituala a acestora.

Text de Mira Tănase pentru Savoart Sărbătoarea Bunului Gust

Scurta istorie a painii (partea a doua)

Pentru egipteni painea era folosita si ca moneda de schimb. Salariul pentru o zi de munca consta in trei paini si doua beri. Daca la inceput painea era obtinuta din amestecul fainii cu apa, ulterior (asta insemnand la o diferenta milenara fata de momentul initial), la acest amestec egiptenii au adaugat spuma de bere. Aluatul astfel obtinut era lasat in soare, sa creasca, apoi bagat intr-un cuptor sacru – cuptorul de paine.

Semnificatia painii este una majora nu doar pentru egipteni – care obisnuiau sa puna alimentul alaturi de aur, argint si mirodenii, in mormintele sacre. Painea este un arhetip religios, fiind alimentul ales de Iisus pentru a-l imparti ucenicilor.

Civilizatia moderna pastreaza credinta in sacralitatea painii. La romani, intampinarea oficiala se face cu paine si sare. De asemenea, obiceiul de a „da copilul la grinda”, prezent in partea de sud a tarii, este unul care implica painea, ca simbol al cresterii. La nuntile romanesti, de asemenea, turta de paine este rupta si aruncata peste capetele mirilor, in semn de prosperitate. Biserica Ortodoxa foloseste impartirea painii la finalul slujbei de duminica, insemnand impartasirea cu trupul divin.

Cunoscand toate aceste lucruri, completarea meselor cu paine trece de la banal la special, bucurandu-ne atat papilele cu un gust milenar, dar si sufletele, cu semnificatii dintre cele mai profunde.

Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va va impartasi din deliciile si simbolurile painii la urmatoarea editie – buna ca painea calda!

Vinerea in care nu se face nimic

Munca il innobileaza pe om. Crestinii vin cu o completare la acest dicton – numai daca nu se face in ziua a saptea sau in Vinerea Mare. De ce?

Daca ziua a saptea este dedicata odihnei, inca de la inceputurile lumii, este bine sa ne amintim ca, peste an, mai exista o zi in care orice munca fizica este considerata mare pacat. Vinerea Patimilor nu este o zi de odihna, ci de cainta si reculegere. Munca in aceasta zi este considerata a fi un pacat, tocmai pentu ca nu il lasa pe om sa se gandeasca la importanta ei si nu ii da ragazul pentru reculegerea in fata patimilor suferite de Fiul Domnului.

In vinerea mare, toate gandurile, toate inimile trebuie sa se deschida spre Iisus Christos si spre intelegerea suferintelor sale. Iata de ce, orice alta preocupare in aceasta zi este considerate o incalcare a randuielilor crestine.

In seara aceasta, Biserica Crestina canta Prohodul – imnul funerar al lui Iisus Christos, menit sa rascoleasca sufletele credinciosilor prin gravitatea imaginilor prezentate in versurile sale.
Vinerea Mare este o zi in care omul invata sa respecte sacrificiul suprem si, mai presus de toate, invata sa ierte, la fel cum insusi a fost iertat.

Pentru ca, daca Dumnezeu este Iubire, primul pas catre aceasta este Iertarea!

La un pahar cu vin, sigur ca vin!

Emotia indragostirii ne poate face sa parem stangaci. Iata de ce, o invitatie la un pahar cu vin degustat in doi este una dintre cele mai potrivite replici pentru ziua… pentru fiecare zi din viata indragostitilor, si nu numai. Situatia reflecta calitatea fundamentala a taninului (compus al vinului) de a ridica nivelul serotoninei din organism, inducand o stare de relaxare profunda.

Consumul moderat al licorii lui Bachus (un pahar pe zi pentru femei, doua pahare pe zi pentru barbati) are grija atat de sanatatea personala, fiind un puternic antioxidant si medicament naturist antistres, cat si de sanatatea cuplului, detensionand si crescand apetitul pentru… dragoste. In religia crestina, iubirea reprezinta adevarul universal. Latinii avertizau asupra adevarului verificat printr-un pahar cu vin: „In vino veritas!”. Reducem aceste doua premise la un motto concluziv: DRAGOSTEA ESTE IN VIN!

Sfat: daca savoarea vinului va face deliciul unei seri in intimitatea propriului camin, alegeti, odata cu vinul, si paharele. Sa ne amintim intotdeauna ca vinul alb va fi servit intr-un pahar mai ingust, asa cum vinul rosu va fi servit intr-un pahar mai larg!

Mai multe despre dragoste, vinuri si alte delicii ale vietii, vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST  va doreste cat mai multe clipe de relaxare!