Asa cum am promis, aflam astazi de ce unii dintre marii oameni ai istoriei nu au gustat nici macar o bucatica de ciocolata.
Va propunem sa ne intoarcem in timp cu o mie cinci sute de ani si sa patrundem adanc in padurile tropicale din America Centrala. Acolo, printre plantele permanent umezite de ploi, printre liane si copaci gigantici, ne vom opri, impreuna cu doi vanatori mayasi sa admiram pentru prima data o noua minune a lumii – arborele de cacao. Sefii de trib vor fi atat de fascinati de calitatile noii descoperiri, incat vor numi copacul CACAO, adica hrana zeilor, divinizandu-l.
Semintele arborelui de cacao erau atat de rare incat aztecii, vecinii de nord ai mayasilor, au inceput sa le foloseasca in loc de moneda scumpa.
Astfel, cu o suta de boabe de cacao iti puteai cumpara un… sclav pe viata!
Bautura obtinuta din cacao, „Xocolatl”, era rezervata conducatorului, imparatul Montezuma. Acesta, descoperind calitatile energizante si afrodiziace ale aromatei licori, obisnuia sa bea cate cinzeci de portii pe zi, dintr-un pocal de aur.
De fapt, aztecii puneau „Xocolatl” mult deasupra aurului si argintului. Astfel, cand conquistadorii lui Cortez au cucerit noul pamant si au cautat, lacomi, comorile imparatului Aztec, tot ceea ce au putut gasi au fost gramezi uriase de boabe de cacao!
Leave a Reply