buton_savoart-1 scoala_vinului parteneri

curiozitati

Eleganta si eticheta. Masa in oras (partea a II-a)

Manierele elegante in timpul mesei se impun in orice formula – fie ca suntem in familie, cu prietenii sau la un dineu oficial, avem intotdeauna datoria elegantei. In aceste zile de sarbatoare ne oprim in mod special asupra unei placeri mondene – masa in oras.

Ajunsi la restaurant, de indata ce am fost condusi la masa noastra, vom avea grija sa ne ocupam locurile cat mai discret. Discutiile la masa se vor face intr-o maniera calda, fireasca, pe un ton placut, care sa nu permita vecinilor sa ne auda si sa ne asculte povestile. Vom vorbi incet si fara graba, exclusiv pe marginea unor subiecte placute. Este interzis ca, in timpul mesei, sa se abordeze subiecte delicate sau dificile, care ne-ar putea strica buna dispozitie si pofta de mancare. Sa lasam disensiunile si reprosurile pe mai tarziu!

De indata ce ne-am asezat, vom avea grija sa nu aglomeram masa cu telefoane mobile, genti, ochelari sau alte accesorii. Acestea vor fi asezate in spatele scaunului sau, daca este posibil, pe un scaun alaturat, fara a incomoda in niciun fel aranjamentul mesei sau celelalte persoane.
Servetelul deserveste acoperirii genunchilor, pentru a evita sa ne murdarim hainele cu mancare. Asadar, nu vom pune servetelul la gat, pe piept si nici nu il vom lasa langa farfurie. La sfarsitul mesei il vom lua de pe genunchi si il vom aseza pe masa, fara a-l impaturi.
Furculita este un tacam cu multe semnificatii pentru ospatar – asezarea ei ii da acestuia de inteles daca mai mancam sau daca am terminat de mancat. Iata de ce este foarte important sa stim cum sa asezam acest tacam. Asadar, vom avea grija ca, in timpul mesei, furculita sa fie lasata lejer pe farfurie, cu dintii in sus. In momentul in care am terminat de mancat, vom aseza furculita in aceeasi pozitie, dar cu dintii in jos. Prin aceasta, ospatarul va intelege ca ne poate ridica tacamul. Acelasi lucru inseamna cand asezam tacamurile impreuna, pe partea dreapta a farfuriei, inclinate ca limbile unui ceasornic pe un cadran, in jurul orei 5 si 25, asa cum se vede in imaginea atasata!
Sa va fie de bine!

Eleganta si eticheta. Masa in oras (partea I)

Ne pregatim pentru inceperea unuia dintre cele mai asteptate sfarsituri de saptamana ale anului, cel al Duminicii Floriilor. Iata un motiv pentru ca astazi sa abordam o tema care se impune a fi cunoscuta in detaliu, mai ales intr-o astfel de perioada a rasfaturilor gastronomice. Este vorba despre manierele elegante in timpul mesei.
Chiar daca ne-am obisnuit ca iesirile in oras sa fie in compania prietenilor buni, intr-un cadru relaxant, aceste imprejurari nu sunt o scuza pentru a ne uita acasa manierele elegante. Respectarea regulilor de baza pentru servirea mesei vin nu doar in sprijunul nostru, dar si in ajutorul ospatarilor care ne servesc, ajutandu-i pe acestia sa inteleaga discret doleantele noastre.
Pentru inceput, sa ne amintim de fiecare data ca o seara in oras poate fi compromisa de o banala aglomerare a restaurantelor. Aceasta situatie ne obliga sa asteptam minute lungi eliberarea unei mese, sau, mai rau, ne poate lasa fara aceasta. Pentru evitarea unui astfel de moment care poate crea tensiuni inutile, este bine sa ne facem timp pentru a suna la restaurantul preferat in vederea rezervarii unei mese. De obicei, este suficient sa facem acest lucru in dimineata dinaintea cinei in oras, dar, in perioadele aglomerate, asa cum este perioada sarbatorilor Pascale, este precauta o rezervare cu cateva zile inainte. Astfel, nu vom fi nevoiti sa ne confruntam cu surpriza neplacuta de a nu gasi o masa libera in restaurantul preferat.
De indata ce am facut rezervarile, putem merge relaxati sa luam masa in oras la locul stabilit. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi cu ragaz pentru rezervari importante!

Selectia artificiala – selectia omului (partea a II-a – LEGEA SPARTANA)

Ne oprim astazi asupra situatiilor uimitoare in care selectia naturala si-a spus cuvantul in viata si comportamentul omului, de-a lungul timpului.

In Grecia Antica, de exemplu, cele doua mari cetati, Atena si Sparta, aveau criterii valorice diferite. Atenienii semanau oarecum omului modern, respectand femeia, ocrotind copiii si fiind mari iubitori de arta, literatura si filozofie.

La antipodul acestei realitati antice erau vecinii lor spartani. Acestia respectau intr-atat regimul de selectie naturala, incat antrenamentele fizice dure devenisera obligatorii pentru copiii de la cinci la cinsprezece ani. Mai mult decat atat, mamele care observau la bebelusii lor semne de slabiciune fizica, ii lasau pe acestia sa moara de foame. Acest obicei era general si legal, deci firesc.

Daca englezul modern a instituit regula polemicii ca fiind „we agree to disagree” (suntem de acord ca nu suntem de acord), spartanii actionau exact pe dos. In cazul unei discutii in contradictoriu, acestia se provocau la lupta pe viata si pe moarte. Evident, cel care ramanea in viata, ramanea si cu dreptatea, indiferent de logica ei. Cine ar fi avut curajul sa il contrazica?

Vom descoperi impreuna si alte curiozitati ale naturii umane! Pana atunci, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi in care dreptatea sa fie de partea voastra, prin mijloace cat mai pasnice!

Selectia artificiala – selectia omului (partea I)

 Daca selectia naturala se face de la sine in cazul animalelor, in ceea ce priveste selectia umana, lucrurile stau altfel. Oamenii au avut intotdeauna un cuvant de spus in aceasta privinta.

Medicina moderna este una dintre principalele ramuri ale evolutiei umane, fiind, daca vreti, o modalitate artificiala de selectare. Cultura este un alt domeniu prin intermediul caruia omul reuseste sa isi inlocuiasca slabiciunile fizice, dezvoltandu-si abilitatile intelectuale considerate superioare.

Peste toate acestea, mai este un domeniu superficial de selectie prin care omul isi accentueaza calitatile, isi ascunde micile sau marile defecte si ii supune pe semenii lui mai bine izestrati din punct de vedere genetic – bogatia. Medicina, cultura si bogatia sunt domenii artificiale de selectie, inventate de om pentru a mari sansele de supravietuire in cazul celor slabi, dar si pentru a intari valoarea celor puternici.

Instinctul il face pe om sa aspire la calitatile indicate de baremul naturii – rezistenta fizica si psihica. Selectia naturala, asa cum functioneaza ea la speciile inferioare, presupune supravietuirea celui mai puternic din punct de vedere fizic. Liderii primitivi erau alesi din randurile celor mai bine inzestrati dintre oameni. Mai mult, pentru a-si asigura mostenitori din propriul sange, acestia faceau copii cu cat mai multe femei. Dintre ei era ales conducator, intotdeauna, cel mai puternic.

 Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va reveni cu informatii pe aceasta tema. Vom afla impreuna cum s-a reflectat aceasta selectie naturala in cadrul omenirii, de-a lungul diferitelor perioade ale evolutiei umane. Va dorim o zi in care fericirea sa va selecteze ca lideri, in mod natural!