|
|
|
Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte (partea a treia)
Istoria branzei incepe cu aproximativ opt mii de ani i.e.n. Atunci, in zona Asiei Centrale, ciobanii obisnuiau sa care laptele in recipiente impermeabile facute din stomac de vita. Pe distante lungi, in caldura desertului, laptele se inchega, separandu-se in zer si cas. Casul sarat devine o forma de pastrare a laptelui pe perioade mai lungi de timp.
Chiar astazi, in unele tari, branza este un produs pastrat ca aliment greu alterabil si ca masura de ajutor pentru populatie in cazul perioadelor de foamete.
Prima fabrica de branzeturi din lume a fost deschisa in Elvetia, cu doua secole in urma. Totusi, in acest domeniu, gama cea mai larga de produse este revendicata de Franta si Italia. Acestea sunt tari cu un adevarat cult pentru branzeturi, dezvoltand o diversitate de peste patru sute de sortimente.
Mai multe despre delicioasa lume a branzeturilor vom afla impreuna, degustand si invatand, la urmatoarea editie a „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust”: la mijlocul lunii copiilor, in perioada 15-17 iunie, in incinta „No Name” (Vizavi de Billa – Spitalul Judetean).
Scurta istorie a painii (partea a doua)
Pentru egipteni painea era folosita si ca moneda de schimb. Salariul pentru o zi de munca consta in trei paini si doua beri. Daca la inceput painea era obtinuta din amestecul fainii cu apa, ulterior (asta insemnand la o diferenta milenara fata de momentul initial), la acest amestec egiptenii au adaugat spuma de bere. Aluatul astfel obtinut era lasat in soare, sa creasca, apoi bagat intr-un cuptor sacru – cuptorul de paine.
Semnificatia painii este una majora nu doar pentru egipteni – care obisnuiau sa puna alimentul alaturi de aur, argint si mirodenii, in mormintele sacre. Painea este un arhetip religios, fiind alimentul ales de Iisus pentru a-l imparti ucenicilor.
Civilizatia moderna pastreaza credinta in sacralitatea painii. La romani, intampinarea oficiala se face cu paine si sare. De asemenea, obiceiul de a „da copilul la grinda”, prezent in partea de sud a tarii, este unul care implica painea, ca simbol al cresterii. La nuntile romanesti, de asemenea, turta de paine este rupta si aruncata peste capetele mirilor, in semn de prosperitate. Biserica Ortodoxa foloseste impartirea painii la finalul slujbei de duminica, insemnand impartasirea cu trupul divin.
Cunoscand toate aceste lucruri, completarea meselor cu paine trece de la banal la special, bucurandu-ne atat papilele cu un gust milenar, dar si sufletele, cu semnificatii dintre cele mai profunde.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va va impartasi din deliciile si simbolurile painii la urmatoarea editie – buna ca painea calda!
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|