|
|
|
Selectia artificiala – selectia omului (partea a II-a – LEGEA SPARTANA)
Ne oprim astazi asupra situatiilor uimitoare in care selectia naturala si-a spus cuvantul in viata si comportamentul omului, de-a lungul timpului.
In Grecia Antica, de exemplu, cele doua mari cetati, Atena si Sparta, aveau criterii valorice diferite. Atenienii semanau oarecum omului modern, respectand femeia, ocrotind copiii si fiind mari iubitori de arta, literatura si filozofie.
La antipodul acestei realitati antice erau vecinii lor spartani. Acestia respectau intr-atat regimul de selectie naturala, incat antrenamentele fizice dure devenisera obligatorii pentru copiii de la cinci la cinsprezece ani. Mai mult decat atat, mamele care observau la bebelusii lor semne de slabiciune fizica, ii lasau pe acestia sa moara de foame. Acest obicei era general si legal, deci firesc.
Daca englezul modern a instituit regula polemicii ca fiind „we agree to disagree” (suntem de acord ca nu suntem de acord), spartanii actionau exact pe dos. In cazul unei discutii in contradictoriu, acestia se provocau la lupta pe viata si pe moarte. Evident, cel care ramanea in viata, ramanea si cu dreptatea, indiferent de logica ei. Cine ar fi avut curajul sa il contrazica?
Vom descoperi impreuna si alte curiozitati ale naturii umane! Pana atunci, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va ureaza o zi in care dreptatea sa fie de partea voastra, prin mijloace cat mai pasnice!
Selectia artificiala – selectia omului (partea I)
Daca selectia naturala se face de la sine in cazul animalelor, in ceea ce priveste selectia umana, lucrurile stau altfel. Oamenii au avut intotdeauna un cuvant de spus in aceasta privinta.Medicina moderna este una dintre principalele ramuri ale evolutiei umane, fiind, daca vreti, o modalitate artificiala de selectare. Cultura este un alt domeniu prin intermediul caruia omul reuseste sa isi inlocuiasca slabiciunile fizice, dezvoltandu-si abilitatile intelectuale considerate superioare.
Peste toate acestea, mai este un domeniu superficial de selectie prin care omul isi accentueaza calitatile, isi ascunde micile sau marile defecte si ii supune pe semenii lui mai bine izestrati din punct de vedere genetic – bogatia. Medicina, cultura si bogatia sunt domenii artificiale de selectie, inventate de om pentru a mari sansele de supravietuire in cazul celor slabi, dar si pentru a intari valoarea celor puternici.
Instinctul il face pe om sa aspire la calitatile indicate de baremul naturii – rezistenta fizica si psihica. Selectia naturala, asa cum functioneaza ea la speciile inferioare, presupune supravietuirea celui mai puternic din punct de vedere fizic. Liderii primitivi erau alesi din randurile celor mai bine inzestrati dintre oameni. Mai mult, pentru a-si asigura mostenitori din propriul sange, acestia faceau copii cu cat mai multe femei. Dintre ei era ales conducator, intotdeauna, cel mai puternic.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va reveni cu informatii pe aceasta tema. Vom afla impreuna cum s-a reflectat aceasta selectie naturala in cadrul omenirii, de-a lungul diferitelor perioade ale evolutiei umane. Va dorim o zi in care fericirea sa va selecteze ca lideri, in mod natural!
Alexander Graham Bell si tacerea telefoanelor
Asa cum am promis, vom vorbi astazi despre secretele emotionante din viata celui care a depasit barierele distantei in comunicarea directa, inventatorul telefonului.
Un barbat care locuia cu mama sa si cu sotia, doua femei care nu aveau niciodata sa se bucure de cantecul pasarilor sau de sunetul valurilor. Nici macar de noua descoperire pentru care barbatul casei lor, Alexander Graham Bell, a primit patentul de inventator – telefonul. Sotia si mama lui Bell sufereau amandoua de hipoacuzie, erau complet surde.
Poate fi tocmai aceasta o explicatie pentru atitudinea inventatorului fata de propria descoperire – Alexander Graham Bell a refuzat sa isi instaleze vreodata un telefon in casa. Mai mult decat atat, se spune ca acestuia ii displacea, de fapt, dispozitivul – poate si din cauza faptului ca nu avea cum sa imparta bucuria descoperirii si utilizarii telefonului impreuna cu cele mai dragi fiinte ale sale. Dragostea pentru cele doua femei l-a facut pe Bell sa se dedice unei cauze nobile: era profesor de limbaj verbal la o scoala de copii hipoacuzici.
Bell isi dedicase intreaga activitate unor oameni care nu aveau sa se bucure nicicand de inventia sa – surzilor. Iata de ce, in anul 1922, cand Alexander Graham Bell a trecut in lumea de dincolo, in SUA si Canada s-au dat dispozitii ca tuturor telefoanele ce functionau pe sistemul Bell sa li se ia tonul. Iar in ziua aceea, timp de un minut, telefoanele au tacut.
AuroMedia, organizatorul Savoart- Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste o zi in care sunetele inalte ale lumii sa va reverbereze in suflete!
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|