|
|
|
Obiceiuri şi tradiţii la români
În unele zone din România şi Moldova, în Ajunul Crăciunului, fermierii obişnuiesc să înapoieze tot ce au împrumutat în cursul anului. De asemenea, în Ajunul Crăciunului, pâinea aşezată sub masă simbolizează norocul pentru întreaga familie, iar grâul e pus sub faţa de masă pentru ca noul an să aducă recolte bune.
La noi, Crăciunul este precedat de postul specific, reprezentat de către Biserica Ortodoxă, care durează şase săptămâni (din 15 noiembrie până pe 24 decembrie). Postul presupune renunţarea la carne, ouă şi lapte sau, cum bunicii noştri ar spune, renunţarea la alimente dulci.
Un post adevărat înseamnă renunţarea la dragoste fizică, la alcool şi achitarea tuturor datoriilor. Oamenii de la sat nu ascultă radio în timpul perioadei postului, nu se uită la TV şi nu se duc la nicio petrecere. Postul se încheie în noaptea de Crăciun.
La data de 20 decembrie, oamenii sărbătoresc „Ziua lui Ignat”. În acea zi nu au voie să facă nici o treabă, ci trebuie să pregatească carnea de porc. Conform tradiţiei, cei care sunt săraci şi nu-şi permit un porc (care de obicei este sacrificat şi pregătit la domiciliul gospodarului) trebuie să sacrifice un alt animal.
În trecut, copiii primeau de Crăciun covrigi, nuci şi mere. Astăzi, acestea au fost înlocuite cu bani, bomboane şi prăjituri. Părinţii şi copiii merg la colindat în Ajunul Crăciunului. Casele sunt frumos decorate, curate şi gata de a primi colindători. Colindatul este un ritual reprezentat de texte ceremoniale (colinde), dansuri şi gesturi specifice. Colindele transmit mesaje şi urări de sănătate, prosperitate, recolte bogate şi îndeplinirea tuturor dorinţelor. Colindatul este cea mai răspândită tradiţie românească. Colindatul începe ziua în zori şi se încheie la asfinţit. După ce cântă două sau trei colinde în curte, tinerii sunt invitaţi înăuntru, pentru a fi primiţi corespunzător şi serviţi cu mâncăruri şi băuturi tradiţionale. Ajunul Crăciunului este o mare oportunitate pentru români de a-şi vizita prietenii, vecinii şi rudele.
În tradiţiile româneşti de Crăciun, în cadrul familiei româneşti tipice, există multă dragoste şi respect, se recită poezii şi se povestesc basme. Oricine vrea să cunoască spiritul românesc trebuie să intre într-o casă de români, mai ales în timpul iernii. Se va vedea salutul românului, cum face el semnul crucii înainte de a mânca sau înainte de tăierea pâinii. Femeia româncă face semnul crucii de trei ori.
Există multe tradiţii frumoase şi obiceiuri specifice celor două sărbători de iarnă mari: Crăciunul, care semnifică naşterea Domnului Hristos, şi Ajunul Anului Nou. Obiceiurile şi tradiţiile sunt comune pentru toate locurile din lume … însă, inimile oamenilor sunt cele mai importante în timpul unei sărbători. Sărbătoare sau nu … fără Isus Hristos Însuşi, Crăciunul nu este altceva decât o altă tradiţie.
Text de Mira Tănase pentru Savoart Sărbătoarea Bunului Gust
Iepurasul de Paste
Zilele invierii Domnului nu sunt incarcate doar de semnificatii religioase, ci si de traditii pagane si precrestine. Acestea, fie au supravietuit de-a lungul timpului, fie s-au impus treptat, din alte parti ale lumii.
In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.
Dar de unde vine iepurasul de Paste?
Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.
Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!
Mielul de Paste
In religiile si credintele universale mielul este o figura profund angrenata simbolic in reprezentarea binelui. Imagine a puritatii, blandetii si, in acelasi timp, a neajutorarii, mielul este, prin aceasta, animalul perfect pentru ritualurile de sacrificare.
In Vechiul Testament, evreii au sacrificat miei spre a-si feri copiii de Pastile (pesta/boala mortii) trimise de Dumnezeu intailor nascuti, inainte de eliberarea din Egipt. De atunci, pentru comunitatile evreiesti, sacrificarea mieilor este un ritual al trecerii de la robie la libertate.
Crestinii urmeaza regulile Noului Testament. In aceasta a doua parte a Sfintei Scripturi, Insusi Iisus Christos este numit „mielul Domnului”. Aceasta sintagma nu este folosita intamplator, si tocmai pentru a specifica sacrificiul celui nevinovat pentru iertarea pacatelor lumii.
Asadar, pentru crestini, sacrificarea mielului in ziua de Paste este o readucere in prim-plan a sacrificiului suprem pe care Iisus Christos l-a facut in numele mantuirii oamenilor. Mielul ucis simbolizeaza, la crestini, moartea si invierea de dupa.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru reafirmarea spirituala a fiecaruia dintre noi. Impreuna putem face lumea mai buna!
Jucausele babe ale lui Martie
Asa cum v-am promis, Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust va propune o continuare a expunerii traditiilor celei de-a treia luni a anului. Dupa ce ne-am reamintit semnificatiile martisorului, ne vom opri la importanta primelor zile ale lunii martie.
Traditia straveche pune aceste zile pe acelasi palier cu zodiacul universal, simbolistica lor desavarsind caracterul intregului an. Astfel, intre 1 si 9 martie, Baba Dochia, cea care a imprastiat frigul iernii, incepe sa isi dea jos cele noua cojoace, lasand caldura sa triumfe asupra gerului. In aceasta perioada, vremea capricioasa seamana foarte bine cu spiritul uman. Iata de ce, in functie de ziua in care ne-am nascut, fiecaruia dintre noi ne revine o „baba”. Aceasta zi este reprezentata de cifra rezultata in urma adunarii continue a cifrelor din ziua nasterii. Astfel, cineva nascut pe zece martie va avea baba 1+0, adica 1Martie. Cineva nascut pe 21 Martie va avea baba 3 martie s.a.m.d.
Aceasta zi, daca este insorita si calda semnifica starea pozitiva de spirit si norocul ce il vor insoti pe om intregul an, pana la babele urmatoare. De asemenea, o zi ploioasa ori cu ninsoare semnifica noroc la bani si alte bogatii. Asadar, putem spune ca, indiferent de starea vremii, fiecare baba are elementele ei pozitive.
AuroMedia, organizatorul Savoart-Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste zile insorite cu ploi calde, care sa anticipeze un an deopotriva cu bucurii si succese!
Martisorul – talismanul aducator de noroc, bucurie si sanatate
Una dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Nicu Alifantis fredoneaza o „ploaie in luna lui Marte”. Este vorba despre luna care poarta numele zeului agriculturii, al fortelor naturii si al primaverii. Prima zi a lui martie marca, la romani, sarbatoarea„Matronalia” care il celebra pe Marte si puterile lui, dar si inceputul noului an la romani.
Probabil ca, in traditia romaneasca, martisorul s-a integrat din perioada acestor sarbatori. Prima mentionare oficiala a martisorului pe teritoriul romanesc este facuta in urma cu doua secole. La origini, martisorul era de fapt un talisman facut dintr- o moneda de argint sau de aur care se agata de gatul copiilor cu un fir de ata alb sau rosu, ori cu un fir care combina cele doua culori. Moneda simboliza soarele, lumina si caldura acestuia, avand menirea sa pastreze sanatatea si voiosia copilului.
In timp, traditiile au suferit transformari, martisorul trecand la forme si simboluri din ce in ce mai complexe si mai originale. Cu toate acestea, ceva a ramas aproape neschimbat, inca de pe vremea dacilor. Este vorba despre firul de martisor. Dacii aveau o combinatie de alb cu negru, simbolizand binele si raul, dar si povestea Babei Dochia care i-a daruit nurorii sale lana neagra. Mai tarziu, firul negru a fost inlocuit de fir rosu, ca metafora a sangelui ramas in urma raului, infrant de binele alb.
Asadar, indiferent de forma pe care o preferati la martisoare, amintiti-va sa purtati firul de martisor, ca simbol al fortei binelui!
Astazi, de 1 martie, AuroMedia, organizatorul Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o prima zi de Martie insorita!
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|