|
|
|
Aranjamente de bun-gust, la indemana oricui
Saptamana Luminata este perioada anului in care oamenilor li se permit doar bucurii. Dupa Postul Pastelui, aceasta saptamana deschide portile unei libertati a alegerilor culinare dintre cele mai indraznete. Se spune ca este un mare pacat sa te ridici de la masa flamand, in aceste zile.
Invitatia la festin este una generala – casele romanilor avand mesele pline de bucate alese. Dar daca tot suntem la categoria momente speciale, de ce sa nu aranjam si masa noastra intr-un mod mai deosebit? Astazi va propunem o idee pentru amenajarea unei mese de senzatie, care nu necesita costuri, ci doar un pic de rabdare si incredere.
Un atuu al mesei de Paste sunt ouale rosii. Pentru a le pune in evidenta, putem aseza printre ele flori de liliac alb – un simbol al curateniei si al renasterii. O eleganta deosebita in acest aranjament putem obtine daca vom culege florile mici de pe crenguta de liliac si le vom presara de-a lungul mesei, raspandind, astfel, si parfumul lor. Servetelele, de asemenea, pot fi impaturite in dreptunghi si asezate pe farfurie, nu inainte de a lega, peste ele, o floare de liliac. Nu-i asa ca arata extraordinar?
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste clipe cat mai lungi in familie, cu decor de poveste!
Hristos a Inviat!
Am intrat, iata, in perioada reinnoirii lumii, asa cum se spune in vechea traditie. Saptamana aceasta, fiind prima dupa invierea Domnului, este o perioada de mare sarbatoare pentru lumea crestina.
Recunoscuta in Sfanta Scriptura ca o perioada a bucuriei pentru redobandirea sperantei, Saptamana Luminata cere tuturor crestinilor sa se ridice, sa creada, sa spere, sa se bucure. De aceea este interzis sa tinem post in aceasta perioada. Mai mult, pentru rugaciunile de fiecare zi, nu ne vom mai aseza in genunchi – in aceasta saptamana nu se ingenuncheaza!
Asadar, sa ne deschidem cu totii sufletele, primenite de lumina invierii, spre bucurie si speranta! Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste intelepciunea linistirii si a multumirii pentru toate minunatiile lumii de azi!
Adevarat a Inviat!
Iepurasul de Paste
Zilele invierii Domnului nu sunt incarcate doar de semnificatii religioase, ci si de traditii pagane si precrestine. Acestea, fie au supravietuit de-a lungul timpului, fie s-au impus treptat, din alte parti ale lumii.
In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.
Dar de unde vine iepurasul de Paste?
Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.
Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!
Vinerea in care nu se face nimic
Munca il innobileaza pe om. Crestinii vin cu o completare la acest dicton – numai daca nu se face in ziua a saptea sau in Vinerea Mare. De ce?
Daca ziua a saptea este dedicata odihnei, inca de la inceputurile lumii, este bine sa ne amintim ca, peste an, mai exista o zi in care orice munca fizica este considerata mare pacat. Vinerea Patimilor nu este o zi de odihna, ci de cainta si reculegere. Munca in aceasta zi este considerata a fi un pacat, tocmai pentu ca nu il lasa pe om sa se gandeasca la importanta ei si nu ii da ragazul pentru reculegerea in fata patimilor suferite de Fiul Domnului.
In vinerea mare, toate gandurile, toate inimile trebuie sa se deschida spre Iisus Christos si spre intelegerea suferintelor sale. Iata de ce, orice alta preocupare in aceasta zi este considerate o incalcare a randuielilor crestine.
In seara aceasta, Biserica Crestina canta Prohodul – imnul funerar al lui Iisus Christos, menit sa rascoleasca sufletele credinciosilor prin gravitatea imaginilor prezentate in versurile sale.
Vinerea Mare este o zi in care omul invata sa respecte sacrificiul suprem si, mai presus de toate, invata sa ierte, la fel cum insusi a fost iertat.
Pentru ca, daca Dumnezeu este Iubire, primul pas catre aceasta este Iertarea!
Mielul de Paste
In religiile si credintele universale mielul este o figura profund angrenata simbolic in reprezentarea binelui. Imagine a puritatii, blandetii si, in acelasi timp, a neajutorarii, mielul este, prin aceasta, animalul perfect pentru ritualurile de sacrificare.
In Vechiul Testament, evreii au sacrificat miei spre a-si feri copiii de Pastile (pesta/boala mortii) trimise de Dumnezeu intailor nascuti, inainte de eliberarea din Egipt. De atunci, pentru comunitatile evreiesti, sacrificarea mieilor este un ritual al trecerii de la robie la libertate.
Crestinii urmeaza regulile Noului Testament. In aceasta a doua parte a Sfintei Scripturi, Insusi Iisus Christos este numit „mielul Domnului”. Aceasta sintagma nu este folosita intamplator, si tocmai pentru a specifica sacrificiul celui nevinovat pentru iertarea pacatelor lumii.
Asadar, pentru crestini, sacrificarea mielului in ziua de Paste este o readucere in prim-plan a sacrificiului suprem pe care Iisus Christos l-a facut in numele mantuirii oamenilor. Mielul ucis simbolizeaza, la crestini, moartea si invierea de dupa.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru reafirmarea spirituala a fiecaruia dintre noi. Impreuna putem face lumea mai buna!
Ouale de Paste
Daca sarbatorile iernii au bradul impodobit, sarbatorile primaverii, au, in mod obligatoriu, ouale rosii.
Traditia oualor de Paste este una dintre cele mai vechi. Se spune ca Maica Domnului, venind sa isi planga copilul ranit de pe cruce, a asezat pe pamant cosul cu oua pe care il purta la ea. Sangele din ranile lui Iisus a picurat pe ele si le-a inrosit. De atunci ouale se vopsesc in culoarea sangelui, pentru a aminti de suferintele Mantuitorului.
Prin mancarea oualor rosii, crestinul se impartaseste cu trupul lui Christos, dupa cum i-a indemnat acesta in seara Cinei celei de Taina: „Luati, mancati, acesta este trupul meu care se frange pentru voi, spre iertarea pacatelor”.
Pregatirea oualor de Paste nu se face, insa, oricum. Exista si aici reguli clare, care nu permit abateri. Astfel, ouale ce urmeaza a fi inrosite trebuie culese sau cumparate (dupa nevoile moderne) neaparat in ziua de miercuri. Urmeaza ca, apoi, sa fie vopsite in Joia Mare. Este interzis, conform traditiei, ca ouale sa se vopseasca in Vinerea Mare!
Oul astfel primenit, prin culoare si incondeiere, simbolizeaza, de asemenea, invierea Domnului si trezirea la viata a binelui – asa cum puiul de gaina prinde viata incet, in gaoacele oului.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru o altfel de primenire a sufletului, in maniera sensibila, culturala si plina de savori!
Saptamana Patimilor (partea a doua)
Din ziua de marti, pana in noaptea de sambata spre duminica, se continua slujbele de noapte – deniile – in bisericile crestine. Fiecare seara este dedicata unei anumite pilde culese din faptele Mantuitorului, pilda a carei semnificatie are menirea de a restabilii ordinea in constiinta omului.
Denia de marti este asezata in lumina pildei celor zece fecioare. Acestea, in asteptarea lui Iisus, au luat la ele candele sa lumineze intrarea Domnului. Cinci dintre ele nu si-au pus ulei pentru a putea aprinde o flacara, sperand ca vor imprumuta ulei de la celelalte fete. Insa, cum noaptea era lunga, fetele s-au temut sa dea din uleiul lor, ca nu cumva sa ramana in intuneric. Fecioarele ce nu si-au pus ulei in candela, sperand sa poata lua de la celelalte, sunt, in crestinism, simbolul omului egoist care vrea sa isi atinga scopurile in detrimentul celorlalti. Celelalte fecioare simbolizeaza omul muncitor si chibzuit, care are grija sa isi duca la bun sfarsit datoria, si are intelepciunea de a se feri de egoismul celorlalti.
Urmeaza, miercurea, pomenirea femeii de moravuri usoare care, salvata de la pedeapsa cu moartea, unge picioarele Mantuitorului cu ulei si le sterge cu parul sau. Aceasta este imaginea redemptiunii omului pacatos care invata sa fie recunoscator si, prin aceasta, renunta la obiceiurile rele.
Joia Patimilor sau Joia Mare este o zi cu mare incarcatura simbolica. In aceasta seara sunt pomenite patru mari intamplari din viata lui Iisus: spalarea picioarelor ucenicilor, ca semn al modestiei, Cina cea de Taina si frangerea painii, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Hristos. Toate acestea s-au intamplat, cronologic, in ultima seara de libertate a lui Iisus pe pamant, ca om.
Patimile lui Iisus sunt slujite in Vinerea Mare. Tot acum se pomeneste talharul care, marturisind, de pe cruce, credinta in Christos, este izbavit. In aceasta seara se canta Prohodul.
Sambata spre duminica este slujba de noapte a invierii lui Iisus Hristos. Aceasta se incheie cu urarea finala: „Christos a inviat!”.
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|