|
|
|
Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas (partea a doua)
Balerina Irinel Liciu il iubea pe Stefan Augustin Doinas cu o pasiune inrobita de suferinta, crezand in el, sperand in el, traind prin el. Doinas iubea femeia in orice forma a ei. Isi lasa acasa, in lacrimi, prima-balerina, si se desfata cu tarancute ajunse chelnerite de oras.
Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.
Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.
Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.
Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!
Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas
In spectacolele cu public este una dintre cele mai recitate poezii. Pentru facultatea de teatru si film, recitarea versurilor sale este unul dintre cele mai dificile examene. „Mistretul cu colti de argint” este poezia semnata de cel mai iubit poet roman – cel mai iubit in adevaratul sens pe care il poate avea rostirea acestui cuvant: nu neaparat de cititorii, ci de femeia vietii sale, de femeia a carei vieti era, el insusi. Si, cand nu a mai fost… doua vieti s-au retezat, aproape in aceeasi clipa.
Irinel Liciu – acesta este numele purtat de o femeie pentru care succesul carierei avea sa nu insemne nimic in raport cu iubirea. Ea, indragostita de balet si de poet, l-a ales pe acesta din urma, in ciuda aplauzelor la scena deschisa de pe toate scenele lumii. Irinel Liciu cucerise tot ceea ce putea fi cucerit in cariera de balerina. Cu toate acestea, femeia din ea plangea mereu, tanjind la iubirea absoluta a lui Stefan Augustin Doinas. Poetul, la fel de liber la inima ca si la minte, isi petrecea viata asa cum isi scria poeziile: intr-o libertate tangentiala cu absolutul.
In zilele urmatoare vom afla mai multe despre povestea de dragoste care a emotionat o intreaga tara. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi in care minunea povestilor voastre de viata sa se plieze pe nemarginirea literaturii!
Scurta istorie a painii (partea a doua)
Pentru egipteni painea era folosita si ca moneda de schimb. Salariul pentru o zi de munca consta in trei paini si doua beri. Daca la inceput painea era obtinuta din amestecul fainii cu apa, ulterior (asta insemnand la o diferenta milenara fata de momentul initial), la acest amestec egiptenii au adaugat spuma de bere. Aluatul astfel obtinut era lasat in soare, sa creasca, apoi bagat intr-un cuptor sacru – cuptorul de paine.
Semnificatia painii este una majora nu doar pentru egipteni – care obisnuiau sa puna alimentul alaturi de aur, argint si mirodenii, in mormintele sacre. Painea este un arhetip religios, fiind alimentul ales de Iisus pentru a-l imparti ucenicilor.
Civilizatia moderna pastreaza credinta in sacralitatea painii. La romani, intampinarea oficiala se face cu paine si sare. De asemenea, obiceiul de a „da copilul la grinda”, prezent in partea de sud a tarii, este unul care implica painea, ca simbol al cresterii. La nuntile romanesti, de asemenea, turta de paine este rupta si aruncata peste capetele mirilor, in semn de prosperitate. Biserica Ortodoxa foloseste impartirea painii la finalul slujbei de duminica, insemnand impartasirea cu trupul divin.
Cunoscand toate aceste lucruri, completarea meselor cu paine trece de la banal la special, bucurandu-ne atat papilele cu un gust milenar, dar si sufletele, cu semnificatii dintre cele mai profunde.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va va impartasi din deliciile si simbolurile painii la urmatoarea editie – buna ca painea calda!
Scurta istorie a painii (partea intai)
Festinurile sunt intalnite in toate perioadele de sarbatoare. Nimic nu este mai obisnuit la o masa, decat consumul de paine. Dimineata, paine prajita, la pranz felii proaspete de paine. Uneori, dietele mai stricte ne incurajeaza sa privim cu ochi rai aceasta prietena veche a bucatelor de tot felul. Alteori, uitam de toate regulile gastronomice si rupem un colt aburind, sa ne potolim pofta de paine calda, abia scoasa din cuptor.
Dar v-ati gandit vreodata cat i-a luat painii sa ajunga pe mesele noastre? Noi ne-am gandit, am cautat si am aflat ca painea reprezinta unul dintre cele mai vechi obiceiuri alimentare ale lumii.
In urma cu aproape 8000 de ani i.e.n., oamenii, agricultori la acea vreme, au inceput sa fiarba boabele de grau sau de porumb, consumand pasta obtinuta. Cateva secole mai tarziu, egiptenii au inceput sa foloseasca pietre mari si grele pentru zdrobirea boabelor si obtinearea fainii. Mamaliga de astazi era considerata, la acea vreme, tot paine. De fapt, painea se obtinea din faina de grau, porumb, mazare, orz, ovaz, secara, fasole, seminte de ierburi comestibile.
Aceasta asociere din mai multe feluri de seminte se intoarce in contemporaneitate, aducand pe rafturile magazinelor paini obtinute din cele mai neobisnuite si mai savuroase combinatii. Va asteptam sa gustati din astfel de delicatese si in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust.
Iepurasul de Paste
Zilele invierii Domnului nu sunt incarcate doar de semnificatii religioase, ci si de traditii pagane si precrestine. Acestea, fie au supravietuit de-a lungul timpului, fie s-au impus treptat, din alte parti ale lumii.
In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.
Dar de unde vine iepurasul de Paste?
Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.
Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|