Zahărul este principalul îndulcitor pe care îl folosim în alimentaţia noastră. Auzi în stânga şi în dreapta cât de nociv e, dar parcă pe o ureche îţi intră şi pe alta îţi iese. Nu contează, însă, că e miere, zahăr, sau zaharină, toate au acelaşi efect. Va trebui să ne asigurăm că ştim câte ceva despre toate variantele «dulci» ca să putem şti ce alegem.
Zaharina – nu, mulţumesc!
Când spunem „zaharină” putem adăuga lângă şi îndulcitori înrudiţi cum ar fi aspartam, sorbitol, xilitol, manitol, sucraloză, maltitol etc, adica E-uri. Şi cred că nu mai au nevoie de nici un comentariu. Numai după numele lor putem interpreta că e vorba de produse chimice, prelucrate.
Ni s-a tot indus ideea de a folosi zaharina, în locul zahărului, spre beneficiul siluetei. Poate da rezultate doar la suprafaţă, din punct de vedere al fizicului, dar cu sănătatea ce facem? Aceasta nu este întotdeauna atât de vizibilă. Sacrificăm orice pentru silueta noastră?
Se spune că îndulcitorii artificiali sunt acele substanţe chimice care oferă preparatelor şi băuturilor acel gust dulce, similar cu acela al zahărului, dar cu mai puţine calorii decât acesta. Aceştia au un gust mult mai dulce decât al zahărului obişnuit şi de aceea sunt utilizaţi în cantităţi mai mici.
De unde vine şi cât timp i-a trebuit zahărului să ajungă pe mesele noastre, vom afla în articolele următoare atunci când vom vorbi şi despre miere. Despre variatele produse ale dulcelui interzis vă invităm să aflaţi mai multe, degustând, în cadrul următoarei ediţii a Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust, delicioase preparate.
Text de Mira Tănase pentru Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust
Ce sunt condimentele? Întrebarea poate părea inutilă, dar răspunsul nu e simplu. Că piperul şi cardamomul sunt condimente ştie oricine; ce facem, însă, cu usturoiul, ceapa sau pasta de tomate? Şi unde e limita dintre condimente şi conservanţi?.. Sarea şi zahărul pot face parte din ambele categorii. În plus, există puncte de intersecţie şi între condimente şi medicamente şi droguri… A început, oare, omul să adauge cuişoare în bucate pentru ca să-i dea mâncării un gust mai bun sau pentru că unele condimente (ghimbirul şi cardamomul, bunăoară) aveau reputaţia că dezlănţuie energiile sexuale?
Să nu uităm că şi în multe dintre băuturi sunt prezente condimentele: ienupăr în gin, ginger şi pelin în vinurile de tip vermut, hameiul în bere, anasonul în celebrul absint. Astfel, putem să afirmăm că nu există popor care să nu fi avut, din veacuri, cunoştinţă despre condimente şi că acestea au fost o componentă a culturii umane în evoluţia ei. Vă propunem să devoalăm drumul şi locul condimentelor în istoria universală.
La fel cum condimentele fac parte din viata noastra cotidiană, tot aşa şi SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST încearcă să ne apropie întotdeauna de momentele „picante” şi, în acelaşi timp, „gustoase” din viata noastră.
Text de Mira Tănase pentru Savoart Sărbătoarea Bunului Gust
Este, pe undeva, de bun-simt si de bun-gust sa transformam locuinta noastra potrivit personalitatii noastre si nevoilor profund spirituale. Iar una dintre principalele nevoi ale omului, atunci cand ajunge acasa, este relaxarea.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va propune astazi cateva elemente de eleganta si, in acelasi timp, de relaxare, pentru un camin de poveste.
Nu intamplator, Paradisul este vazut mereu ca o gradina! Unul dintre cele mai la indemana elemente ce pot innobila o locuinta este reprezentat de universul inmiresmat si plin de culoare al florilor.
Sa ne amintim intotdeauna ca un buchet de flori de camp reimprospateaza atmosfera camerei de zi. Ideal ar fi sa avem mai multe buchete, aranjate simetric cu aceleasi tipuri de flori, pentru a nu incarca printr-o diversitate prea mare. Daca avem mai multe buchete de flori diferite, este indicat sa le desfacem si sa cream alte buchete, asociind florile in asa fel incat sa obtinem manunchiuri asemanatoare. Cu cat mai multe buchete, cu atat mai bine!
O alternativa la vazele cu flori sunt ghivecele cu orhidee. Crenguta bogata in flori nu necesita ingrijiri deosebite si va atrage atentia intr-un mod placut oricarui vizitator. Regula de baza se pastreaza si aici – cu cat mai multe ghivece cu orhidee, cu atat mai paradisiaca privelistea!
Un alt mod de relaxare, de data aceasta in afara locuintei, este participarea la concertele live, expozitiile de pictura si fotografie, degustarile de vinuri si alte delicatese culturale sau culinare. Pentru aceasta va asteptam cu drag alaturi de noi la urmatoarea editie a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, in 15, 16, 17 iunie, la No Name, in Timisoara!
Una dintre greselile cel mai des intalnite este aceea de a prefera locul din dreapta soferului. La romani, mai ales, este chiar un moft – unele persoane insista sa ocupe acest loc, avand convingerea ca este cel mai confortabil si, mai ales, cel mai „important”. Observati cum, pe locul din dreapta soferului, fratii obisnuiesc sa isi aseze surorile, mamele, sotiile. Exista chiar situatii in care unii parinti isi aseaza copiii pe scaunul din fata: o alegere pe cat de gresita, pe atat de periculoasa!
Ca sa evitam astfel de situatii total nerecomandate, va propunem sa ne amintim impreuna regulile ocuparii locurilor in masina. Locul de onoare, daca vreti, in orice atumobil clasic, este intr-adevar pe partea dreapta, dar in spate, pe diagonala cu locul soferului. Acest loc va fi intotdeauna ocupat de femeie! Daca sunt mai multe femei printre pasageri, ordinea este data de rang sau, dupa caz, de varsta – cea mai in varsta sau cu un rang mai inalt va ocupa locul din partea dreapta, spate. In cazul in care masina are patru pasageri, ultimul pasager ca importanta sau statut va ocupa locul din dreapta, fata. De obicei, acest loc trebuie sa ramana gol, in cazul in care nu exista un al doilea sofer caruia i-a fost rezervat.
Se impune sa ne amintim intotdeauna care este locul nostru. Iata de ce, Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va invita sa va ocupati locurile in public la urmatoarea editie, din 15, 16 si 17 iunie, in incinta No Name Timisoara! Pe curand!
Cu toate acestea, imaginea pe care contemporaneitatea o are despre marii oameni ai trecutului este, in cele mai multe dintre cazuri, una imaginara. Astazi este o banalitate ca venirea pe lume a oricarei fiinte umane sa fie imortalizata prin fotografie si film. Lucrurile, insa, nu au stat asa dintotdeauna.
Este adevarat ca unele elemente de conceptie fotografica au fost descoperite inca de pe vremea lui Aristotel. De exemplu, era de notorietate faptul ca, daca se face o gaura intr-o cutie inchisa, lumina ce patrunde prin acel orificiu va reflecta, pe peretele cutiei, o realitate inversata. De la acest predecesor al camerei obscure (cutia cu orificiu) a fost nevoie ca omenirea sa parcurga inca doua mii de ani pentru a ajunge sa dezvolte arta fotografica.
Despre maniera in care narcisismul uman a gasit de cuviinta sa se exprime inainte de descoperirea fotografiei vom vorbi in articolele viitoare. Pana atunci, va propunem sa descoperim impreuna noi talente si tehnici de fotografie in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, la mijlocul lunii iunie (15, 16, 17), in incinta No Name, Timisoara!
Descoperit prin domesticirea plantei, cu aproape opt mii de ani i.e.n., sucul trestiei avea sa cucereasca Asia Centrala si de Sud. Indienii obisnuiau sa mestece planta verde, pentru a se bucura de gustul ei dulce, nemaintalnit pana atunci. Tot indienii sunt cei care descopera metode de cristalizare a sucului de trestie, in perioada dinastiei Gupta, cu trei sute de ani i.e.n. Calugarii budisti sunt cei care, in periplurile pentru propovaduirea intelepciunii, vor duce cu ei aceste secrete ale dulcelui pana in China.
Marile civilizatii, greaca si romana, au privit zaharul, la inceput, doar din punct de vedere medical, apreciind proprietatile sale de ameliorare a iritatiilor de vezica si a durerilor de rinichi. Grecii comparau zaharul cu o sare dulce ca mierea.
In prima jumatate a anului 1600, comertul cu zahar devenise deja unul dintre cele mai profitabile, alaturi de cel cu perle, parfum si condimente. Plantatiile de trestie de zahar acopereau suprafete interminabile de terenuri in marile colonii engleze, franceze si americane. Sclavii asigurau gratuitatea fortei de munca – aceasta valora doar cateva mii de vieti ce se stingeau din cauza malariei si a febrei tifoide. In urma cu numai doua secole, industria zaharului adunase milioane de sclavi si alte milioane de victime.
Sfarsitul comertului cu sclavi nu a insemnat si sfarsitul productiei de zahar. In zilele noastre, chiar daca sclavii nu mai exista, plantatiile de trestie sunt domeniul in care oamenii lucreaza in conditiile cele mai grele, avand cele mai mici rate de salarizare din lume. Iata de ce ne permitem sa spunem ca zaharul este, pe undeva, dulceata nascuta din amaraciune
Blamat cumplit de catre lumea medicala a ultimelor decenii, zaharul nu inceteaza sa aduca placeri vinovate celor care incalca regulile consumului de alimente naturale. Una dintre cele mai apreciate bauturi carbogazoase din lume contine, intr-o sticla de 0.5 l, nici mai mult nici mai putin decat 8 lingurite de zahar. Este o cantitate pe cat de infricosatoare, pe atat de dulce! Acest pact cu diavolul facut in numele rasfatului papilelor gustative creeaza dependenta – cu cat mai mult zahar consumam, cu atat nevoia noastra de zahar creste.
Drogul dulce, insa, nu a fost prezent dintotdeauna in casele oamenilor obisnuiti. Si nicidecum in forma fina, delicata in care il regasim astazi in zaharnite, la cafeaua de dimineata.
De unde vine si cat timp i-a trebuit zaharului sa ajunga pe mesele noastre, vom afla in articolele urmatoare. Despre variatele produse ale dulcelui interzis va invitam sa aflati mai multe, degustand, in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, la jumatatea lunii copiilor (15, 16, 17 iunie), in incinta No Name, Timisoara!
Chiar astazi, in unele tari, branza este un produs pastrat ca aliment greu alterabil si ca masura de ajutor pentru populatie in cazul perioadelor de foamete.
Prima fabrica de branzeturi din lume a fost deschisa in Elvetia, cu doua secole in urma. Totusi, in acest domeniu, gama cea mai larga de produse este revendicata de Franta si Italia. Acestea sunt tari cu un adevarat cult pentru branzeturi, dezvoltand o diversitate de peste patru sute de sortimente.
Mai multe despre delicioasa lume a branzeturilor vom afla impreuna, degustand si invatand, la urmatoarea editie a „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust”: la mijlocul lunii copiilor, in perioada 15-17 iunie, in incinta „No Name” (Vizavi de Billa – Spitalul Judetean).
Cunoscatorii, insa, au fost incantati – descoperirea cercetatorilor nu facea decat sa confirme calitatile bio ale iaurtului respectiv, anuntand, astfel, o crestere a vanzarilor. Inainte de toate, sa ne reamintim ca produsele BIO sunt acelea care nu contin aditivi sintetici, fiind, astfel, mult mai sanatoase pentru organism.
Ceea ce nu stiau ziaristii care publicasera articolul de scandal, acuzand compania si blamand-o pentru nimic, este faptul ca excrementele de oaie, vaca sau capra erau folosite din cele mai vechi timpuri pentru inchegarea laptelui.
Mai multe despre aceste delicii quasi scandaloase vom afla in articolele urmatoare. „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust” va asteapta cu noi secrete, dar si cu degustari de branzeturi dintre cele mai fine, la urmatoarea editie, din perioada 15-18 iunie, la „No Name”, Timisoara!