buton_savoart-1 scoala_vinului parteneri

dragoste

Mari oameni si iubiri pe masura. Principele Rudolph si Maria Vetsera (partea intai)

Indepartat de tata si apasat de indatoriri pe care nu le dorea, Rudolph, printul mostenitor al imperiului Austro-Ungar, se izola tot mai mult de viata de curte, din nevoia de a-si gasi echilibrul sufletesc. Se simtise tradat de tata prin impunerea unei casatorii din interese de stat.

Franz Iosif, simtind sensibilitatea fiului sau, avea sa il trateze cu si mai mare dispret. Rudolph se va refugia in muntii Gurghiului din Romania, in partide interminabile de vanatoare care durau saptamani intregi.

La un moment dat, sufletul printului, ranit de lipsa dragostei, gaseste alinare in prezenta uneia dintre cele mai frumoase femei de la curte. Maria Vetsera era fiica de numai optsprezece ani a unei familii nobiliare parvenite. Inocenta o face sa isi piarda inima dupa nefericitul print care vede in ea propria salvare.

A fost Maria Vetsera salvarea celui care trebuia sa fie printul mostenitor al unuia dintre cele mai puternice imperii ale lumii?
Raspunsul la aceasta intrebare il vom afla in articolele urmatoare.

La editia viitoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust diversitatea expresiilor sensibilitatii umane intentioneaza sa ne ridice sufletul cu o treapta mai sus, salvandu-l intr-o maniera plina de finete si savoare.

Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas

In spectacolele cu public este una dintre cele mai recitate poezii. Pentru facultatea de teatru si film, recitarea versurilor sale este unul dintre cele mai dificile examene. „Mistretul cu colti de argint” este poezia semnata de cel mai iubit poet roman – cel mai iubit in adevaratul sens pe care il poate avea rostirea acestui cuvant: nu neaparat de cititorii, ci de femeia vietii sale, de femeia a carei vieti era, el insusi. Si, cand nu a mai fost… doua vieti s-au retezat, aproape in aceeasi clipa.

Irinel Liciu – acesta este numele purtat de o femeie pentru care succesul carierei avea sa nu insemne nimic in raport cu iubirea. Ea, indragostita de balet si de poet, l-a ales pe acesta din urma, in ciuda aplauzelor la scena deschisa de pe toate scenele lumii. Irinel Liciu cucerise tot ceea ce putea fi cucerit in cariera de balerina. Cu toate acestea, femeia din ea plangea mereu, tanjind la iubirea absoluta a lui Stefan Augustin Doinas. Poetul, la fel de liber la inima ca si la minte, isi petrecea viata asa cum isi scria poeziile: intr-o libertate tangentiala cu absolutul.

In zilele urmatoare vom afla mai multe despre povestea de dragoste care a emotionat o intreaga tara. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi in care minunea povestilor voastre de viata sa se plieze pe nemarginirea literaturii!

Paul Eluard

AuroMedia, organizatorul SAVOART – Sarbatoarea Bunului Gust, va ofera picatura de intelepciune a serii.

„Aud vibrand vocea ta in toate zgomotele lumii”. A spus  Paul Eluard  (1965-).

AuroMedia, organizatorul SAVOART – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste clipe de ragaz pentru a recunoaste, in  zgomotele lumii, ceva personal!

Mari oameni si iubiri pe masura. Mumtaz Mahal si Arjumand Banu

 

La jumatatea mileniului trecut, in 1612, stapanul Imperiului Hindus, Arjumand Banu, isi reinnoia haremul. Arjumand Banu, care avea titlul de Shan Jahan, in traducere „ imparat al lumii”, se casatorea cu o adolescenta de numai cinsprezece ani: frumoasa Mumatz Mahal care avea sa ramana in istorie drept cea mai iubita dintre sotiile lumii.

Dupa ce i-a daruit lui Arjumand nu mai putin de paisprezece copii, bijuteria haremului imparatesc avea sa paraseasca aceasta lume mult prea repede, la numai 31 de ani, spre a fi plansa de sotul ei si de un intreg imperiu.

Durerea l-a facut pe Shan Jahan sa ordone, in amintirea iubirii pentru Mumatz, construirea celui mai impozant monument funerar al lumii: mausoleul Taj Mahal. Pentru ridicarea celebrului cavou a fost nevoie de douazeci de mii de lucratori, nu mai putin de o mie de elefanti si aproape douazeci de ani de efort continuu.

Dupa moartea sa, trupul neinsufletit al lui Arjumand a fost depus la Taj Mahal, spre a trece in eternitate marea dragoste a „imparatului lumii”.

Mai multe despre marii oameni ai istoriei si iubirile lor pe masura, vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, SAVOART – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi desavarsita!

 

„Romeo si Julieta”, altfel

Memorabila piesa de teatru shakespeariana, despre care am vorbit la inceputul acestei saptamani, a luat nenumarate forme. A devenit, mai intai, dans, inlocuind cuvintele cu muzica. Opera compusa de Serghei Prokofiev in urma cu peste jumatate de secol fascineaza si azi scenele lumii. Baletul, chiar daca indrazneste adaptari moderne, pastreaza elementele de baza din viziunea renumitului coregraf Lavrovski. De aici pana la adaptaptari dintre cele mai neasteptate nu a fost decat un pas.

Noile mijloace media au fost receptive la fascinatia oamenilor pentru aceasta poveste universala de dragoste. Adaptarile au escaladat inspre film si muzica pop, pana la jocuri video.

Pentru ca duminica are un farmec aparte,  SAVOART – SARBATOAREA BUNULUI GUST va propune pentru astazi cateva secvente emotionante din baletul clasic „Romeo si Julieta”, cu Alessandra Ferri si Wayne Eagling.

Suntem in luna lui DOI. Nu intamplator, dragostea este celebrata in aceasta perioada. Simbolistica cifrei doi asimileaza miturile perechii, invocand, in acelasi timp, dihotomia si dualitatea. Simbioza sta sub semnul firescului, prin elementele de ordin biologic care o genereaza: placerea, dorinta, posesia – starea de beatitudine, numita dragoste. De-a lungul existentei sale pe pamant, omul a incercat sa acutizeze si sa prelungeasca aceasta stare. Mijloacele au fost, pe cat de neasteptate, pe atat de ingenioase.

Unul dintre acestea, care se perpetuaza pana in zilele noastre, luand aspecte mereu originale, este POEZIA. Arta de a povesti in versuri rimate si ritmate are origini ancestrale. Cu aproape doua mii de ani inainte de Christos, versurile erau folosite pentru ajutarea memoriei.

Gustul pentru poezie a transgresat, temporal, perimetrul practic, instituindu-se ca ARTA. ARS POETICA (arta poeziei) este mentionata prima data in lucrarea „Poetica” semnata de Aristotel, cu peste 2300 de ani in urma. De aici, pana la formele actuale de poezie, versurile au cunoscut infinite forme de manifestare. Nu intamplator este faptul ca poetii cunosteau tratatele filozofice ale timpului lor, in aceeasi masura in care mare parte din filozofi au fost impatimiti ai scrierilor in versuri. Ergo, poezia punea la dispozitie cititorului/ascultatorului cunoasterea sufletului uman intr-o maniera nu atat de grava si stufoasa ca lucrarile filozofice, dar, in acelasi timp, nu neaparat facila, ci, mai degraba, ludica. Acest ultim apanaj – ludicul – face din poezie o forma de inalt divertisment.

Dar, mai multe despre poezie si dragoste vom afla in zilele urmatoare. Pana atunci, „SAVOART – Sarbatoarea bunului gust” va ureaza un inceput de saptamana savuros!