Traditia oualor de Paste este una dintre cele mai vechi. Se spune ca Maica Domnului, venind sa isi planga copilul ranit de pe cruce, a asezat pe pamant cosul cu oua pe care il purta la ea. Sangele din ranile lui Iisus a picurat pe ele si le-a inrosit. De atunci ouale se vopsesc in culoarea sangelui, pentru a aminti de suferintele Mantuitorului.
Prin mancarea oualor rosii, crestinul se impartaseste cu trupul lui Christos, dupa cum i-a indemnat acesta in seara Cinei celei de Taina: „Luati, mancati, acesta este trupul meu care se frange pentru voi, spre iertarea pacatelor”.
Pregatirea oualor de Paste nu se face, insa, oricum. Exista si aici reguli clare, care nu permit abateri. Astfel, ouale ce urmeaza a fi inrosite trebuie culese sau cumparate (dupa nevoile moderne) neaparat in ziua de miercuri. Urmeaza ca, apoi, sa fie vopsite in Joia Mare. Este interzis, conform traditiei, ca ouale sa se vopseasca in Vinerea Mare!
Oul astfel primenit, prin culoare si incondeiere, simbolizeaza, de asemenea, invierea Domnului si trezirea la viata a binelui – asa cum puiul de gaina prinde viata incet, in gaoacele oului.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru o altfel de primenire a sufletului, in maniera sensibila, culturala si plina de savori!
Denia de marti este asezata in lumina pildei celor zece fecioare. Acestea, in asteptarea lui Iisus, au luat la ele candele sa lumineze intrarea Domnului. Cinci dintre ele nu si-au pus ulei pentru a putea aprinde o flacara, sperand ca vor imprumuta ulei de la celelalte fete. Insa, cum noaptea era lunga, fetele s-au temut sa dea din uleiul lor, ca nu cumva sa ramana in intuneric. Fecioarele ce nu si-au pus ulei in candela, sperand sa poata lua de la celelalte, sunt, in crestinism, simbolul omului egoist care vrea sa isi atinga scopurile in detrimentul celorlalti. Celelalte fecioare simbolizeaza omul muncitor si chibzuit, care are grija sa isi duca la bun sfarsit datoria, si are intelepciunea de a se feri de egoismul celorlalti.
Urmeaza, miercurea, pomenirea femeii de moravuri usoare care, salvata de la pedeapsa cu moartea, unge picioarele Mantuitorului cu ulei si le sterge cu parul sau. Aceasta este imaginea redemptiunii omului pacatos care invata sa fie recunoscator si, prin aceasta, renunta la obiceiurile rele.
Joia Patimilor sau Joia Mare este o zi cu mare incarcatura simbolica. In aceasta seara sunt pomenite patru mari intamplari din viata lui Iisus: spalarea picioarelor ucenicilor, ca semn al modestiei, Cina cea de Taina si frangerea painii, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea lui Hristos. Toate acestea s-au intamplat, cronologic, in ultima seara de libertate a lui Iisus pe pamant, ca om.
Patimile lui Iisus sunt slujite in Vinerea Mare. Tot acum se pomeneste talharul care, marturisind, de pe cruce, credinta in Christos, este izbavit. In aceasta seara se canta Prohodul.
Sambata spre duminica este slujba de noapte a invierii lui Iisus Hristos. Aceasta se incheie cu urarea finala: „Christos a inviat!”.
Pentru cinstirea numelui Hristos, in fiecare seara se tine cate o slujba a deniei. Etimologia cuvantului „denie” se regaseste in notiunea de origine slavona „vdenie” care inseamna priveghi. Aceasta saptamana este, deci, dedicata doliului, durerii si caintei.
Crestinul se gandeste la rostul sau pe pamant si la Judecata de Apoi.
Spre aducerea aminte a planurilor lui Dumnezeu pentru oameni, din punct de vedere crestin, deniile din fiecare seara a saptamanii patimilor au o tematica anume, care ramane aceeasi in fiecare an, pentru toate bisericile de rit.
Astfel, denia de luni este dedicata pildei smochinului care nu facea fructe. Pe acesta Iisus l-a blestemat sa se usuce pentru ca si-a ratat rostul sau pe pamant. Pilda vrea sa aminteasca tuturor credinciosilor cat este de importanta gasirea si implinirea menirii fiecaruia in lume.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste regasiri de drumuri pierdute si amintirea destinatiei!