|
|
|
Eu pot trăi fără îndulcitori
Puţini pot trăi fără îndulcitori. Cafeaua trebuie să fie dulce pentru a o savura, ceaiul la fel, prăjiturile nu ar mai exista fără gustul dulce, „vicios” de care nu ne putem descotorosi şi chiar unele tipuri de mâncăruri utilizează în compoziţia lor faimoasele „dulcegării”. Dulcele este parte integrantă a vieţii noastre, face parte din rutina noastră, din nevoile pe care le avem şi, uneori, îl folosim ca alinare chiar şi în trăirile pe care le experimentăm. Parcă niciodată nu poţi refuza „ceva dulce”.
Zahărul este principalul îndulcitor pe care îl folosim în alimentaţia noastră. Auzi în stânga şi în dreapta cât de nociv e, dar parcă pe o ureche îţi intră şi pe alta îţi iese. Nu contează, însă, că e miere, zahăr, sau zaharină, toate au acelaşi efect. Va trebui să ne asigurăm că ştim câte ceva despre toate variantele «dulci» ca să putem şti ce alegem.
Zaharina – nu, mulţumesc!
Când spunem „zaharină” putem adăuga lângă şi îndulcitori înrudiţi cum ar fi aspartam, sorbitol, xilitol, manitol, sucraloză, maltitol etc, adica E-uri. Şi cred că nu mai au nevoie de nici un comentariu. Numai după numele lor putem interpreta că e vorba de produse chimice, prelucrate.
Ni s-a tot indus ideea de a folosi zaharina, în locul zahărului, spre beneficiul siluetei. Poate da rezultate doar la suprafaţă, din punct de vedere al fizicului, dar cu sănătatea ce facem? Aceasta nu este întotdeauna atât de vizibilă. Sacrificăm orice pentru silueta noastră?
Se spune că îndulcitorii artificiali sunt acele substanţe chimice care oferă preparatelor şi băuturilor acel gust dulce, similar cu acela al zahărului, dar cu mai puţine calorii decât acesta. Aceştia au un gust mult mai dulce decât al zahărului obişnuit şi de aceea sunt utilizaţi în cantităţi mai mici.
De unde vine şi cât timp i-a trebuit zahărului să ajungă pe mesele noastre, vom afla în articolele următoare atunci când vom vorbi şi despre miere. Despre variatele produse ale dulcelui interzis vă invităm să aflaţi mai multe, degustând, în cadrul următoarei ediţii a Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust, delicioase preparate.
Text de Mira Tănase pentru Savoart – Sărbătoarea Bunului Gust
Zaharul – un dulce nascut din amaraciune
O mare parte din ceea ce astazi primim cu titlu quasi gratuit a fost, la inceput, platita scump, uneori cu libertatea sau chiar cu vietile a zeci, sute de oameni. Asa se intampla si cu zaharul.
Descoperit prin domesticirea plantei, cu aproape opt mii de ani i.e.n., sucul trestiei avea sa cucereasca Asia Centrala si de Sud. Indienii obisnuiau sa mestece planta verde, pentru a se bucura de gustul ei dulce, nemaintalnit pana atunci. Tot indienii sunt cei care descopera metode de cristalizare a sucului de trestie, in perioada dinastiei Gupta, cu trei sute de ani i.e.n. Calugarii budisti sunt cei care, in periplurile pentru propovaduirea intelepciunii, vor duce cu ei aceste secrete ale dulcelui pana in China.
Marile civilizatii, greaca si romana, au privit zaharul, la inceput, doar din punct de vedere medical, apreciind proprietatile sale de ameliorare a iritatiilor de vezica si a durerilor de rinichi. Grecii comparau zaharul cu o sare dulce ca mierea.
In prima jumatate a anului 1600, comertul cu zahar devenise deja unul dintre cele mai profitabile, alaturi de cel cu perle, parfum si condimente. Plantatiile de trestie de zahar acopereau suprafete interminabile de terenuri in marile colonii engleze, franceze si americane. Sclavii asigurau gratuitatea fortei de munca – aceasta valora doar cateva mii de vieti ce se stingeau din cauza malariei si a febrei tifoide. In urma cu numai doua secole, industria zaharului adunase milioane de sclavi si alte milioane de victime.
Sfarsitul comertului cu sclavi nu a insemnat si sfarsitul productiei de zahar. In zilele noastre, chiar daca sclavii nu mai exista, plantatiile de trestie sunt domeniul in care oamenii lucreaza in conditiile cele mai grele, avand cele mai mici rate de salarizare din lume. Iata de ce ne permitem sa spunem ca zaharul este, pe undeva, dulceata nascuta din amaraciune
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|