|
|
|
Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte
Cu ceva timp in urma, un ziar de renume mondial alerta lumea ca cercetatorii au gasit urme de excremente animale intr-un anumit tip de iaurt bio. Produsul era si va ramane, insa, foarte apreciat. Necunoscatorii au fost oripilati de rezultatele studiului.
Cunoscatorii, insa, au fost incantati – descoperirea cercetatorilor nu facea decat sa confirme calitatile bio ale iaurtului respectiv, anuntand, astfel, o crestere a vanzarilor. Inainte de toate, sa ne reamintim ca produsele BIO sunt acelea care nu contin aditivi sintetici, fiind, astfel, mult mai sanatoase pentru organism.
Ceea ce nu stiau ziaristii care publicasera articolul de scandal, acuzand compania si blamand-o pentru nimic, este faptul ca excrementele de oaie, vaca sau capra erau folosite din cele mai vechi timpuri pentru inchegarea laptelui.
Mai multe despre aceste delicii quasi scandaloase vom afla in articolele urmatoare. „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust” va asteapta cu noi secrete, dar si cu degustari de branzeturi dintre cele mai fine, la urmatoarea editie, din perioada 15-18 iunie, la „No Name”, Timisoara!
Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas (partea a doua)
Balerina Irinel Liciu il iubea pe Stefan Augustin Doinas cu o pasiune inrobita de suferinta, crezand in el, sperand in el, traind prin el. Doinas iubea femeia in orice forma a ei. Isi lasa acasa, in lacrimi, prima-balerina, si se desfata cu tarancute ajunse chelnerite de oras.
Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.
Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.
Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.
Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!
Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas
In spectacolele cu public este una dintre cele mai recitate poezii. Pentru facultatea de teatru si film, recitarea versurilor sale este unul dintre cele mai dificile examene. „Mistretul cu colti de argint” este poezia semnata de cel mai iubit poet roman – cel mai iubit in adevaratul sens pe care il poate avea rostirea acestui cuvant: nu neaparat de cititorii, ci de femeia vietii sale, de femeia a carei vieti era, el insusi. Si, cand nu a mai fost… doua vieti s-au retezat, aproape in aceeasi clipa.
Irinel Liciu – acesta este numele purtat de o femeie pentru care succesul carierei avea sa nu insemne nimic in raport cu iubirea. Ea, indragostita de balet si de poet, l-a ales pe acesta din urma, in ciuda aplauzelor la scena deschisa de pe toate scenele lumii. Irinel Liciu cucerise tot ceea ce putea fi cucerit in cariera de balerina. Cu toate acestea, femeia din ea plangea mereu, tanjind la iubirea absoluta a lui Stefan Augustin Doinas. Poetul, la fel de liber la inima ca si la minte, isi petrecea viata asa cum isi scria poeziile: intr-o libertate tangentiala cu absolutul.
In zilele urmatoare vom afla mai multe despre povestea de dragoste care a emotionat o intreaga tara. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi in care minunea povestilor voastre de viata sa se plieze pe nemarginirea literaturii!
Scurta istorie a painii (partea a doua)
Pentru egipteni painea era folosita si ca moneda de schimb. Salariul pentru o zi de munca consta in trei paini si doua beri. Daca la inceput painea era obtinuta din amestecul fainii cu apa, ulterior (asta insemnand la o diferenta milenara fata de momentul initial), la acest amestec egiptenii au adaugat spuma de bere. Aluatul astfel obtinut era lasat in soare, sa creasca, apoi bagat intr-un cuptor sacru – cuptorul de paine.
Semnificatia painii este una majora nu doar pentru egipteni – care obisnuiau sa puna alimentul alaturi de aur, argint si mirodenii, in mormintele sacre. Painea este un arhetip religios, fiind alimentul ales de Iisus pentru a-l imparti ucenicilor.
Civilizatia moderna pastreaza credinta in sacralitatea painii. La romani, intampinarea oficiala se face cu paine si sare. De asemenea, obiceiul de a „da copilul la grinda”, prezent in partea de sud a tarii, este unul care implica painea, ca simbol al cresterii. La nuntile romanesti, de asemenea, turta de paine este rupta si aruncata peste capetele mirilor, in semn de prosperitate. Biserica Ortodoxa foloseste impartirea painii la finalul slujbei de duminica, insemnand impartasirea cu trupul divin.
Cunoscand toate aceste lucruri, completarea meselor cu paine trece de la banal la special, bucurandu-ne atat papilele cu un gust milenar, dar si sufletele, cu semnificatii dintre cele mai profunde.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va va impartasi din deliciile si simbolurile painii la urmatoarea editie – buna ca painea calda!
Scurta istorie a painii (partea intai)
Festinurile sunt intalnite in toate perioadele de sarbatoare. Nimic nu este mai obisnuit la o masa, decat consumul de paine. Dimineata, paine prajita, la pranz felii proaspete de paine. Uneori, dietele mai stricte ne incurajeaza sa privim cu ochi rai aceasta prietena veche a bucatelor de tot felul. Alteori, uitam de toate regulile gastronomice si rupem un colt aburind, sa ne potolim pofta de paine calda, abia scoasa din cuptor.
Dar v-ati gandit vreodata cat i-a luat painii sa ajunga pe mesele noastre? Noi ne-am gandit, am cautat si am aflat ca painea reprezinta unul dintre cele mai vechi obiceiuri alimentare ale lumii.
In urma cu aproape 8000 de ani i.e.n., oamenii, agricultori la acea vreme, au inceput sa fiarba boabele de grau sau de porumb, consumand pasta obtinuta. Cateva secole mai tarziu, egiptenii au inceput sa foloseasca pietre mari si grele pentru zdrobirea boabelor si obtinearea fainii. Mamaliga de astazi era considerata, la acea vreme, tot paine. De fapt, painea se obtinea din faina de grau, porumb, mazare, orz, ovaz, secara, fasole, seminte de ierburi comestibile.
Aceasta asociere din mai multe feluri de seminte se intoarce in contemporaneitate, aducand pe rafturile magazinelor paini obtinute din cele mai neobisnuite si mai savuroase combinatii. Va asteptam sa gustati din astfel de delicatese si in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust.
Aranjamente de bun-gust, la indemana oricui
Saptamana Luminata este perioada anului in care oamenilor li se permit doar bucurii. Dupa Postul Pastelui, aceasta saptamana deschide portile unei libertati a alegerilor culinare dintre cele mai indraznete. Se spune ca este un mare pacat sa te ridici de la masa flamand, in aceste zile.
Invitatia la festin este una generala – casele romanilor avand mesele pline de bucate alese. Dar daca tot suntem la categoria momente speciale, de ce sa nu aranjam si masa noastra intr-un mod mai deosebit? Astazi va propunem o idee pentru amenajarea unei mese de senzatie, care nu necesita costuri, ci doar un pic de rabdare si incredere.
Un atuu al mesei de Paste sunt ouale rosii. Pentru a le pune in evidenta, putem aseza printre ele flori de liliac alb – un simbol al curateniei si al renasterii. O eleganta deosebita in acest aranjament putem obtine daca vom culege florile mici de pe crenguta de liliac si le vom presara de-a lungul mesei, raspandind, astfel, si parfumul lor. Servetelele, de asemenea, pot fi impaturite in dreptunghi si asezate pe farfurie, nu inainte de a lega, peste ele, o floare de liliac. Nu-i asa ca arata extraordinar?
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste clipe cat mai lungi in familie, cu decor de poveste!
Hristos a Inviat!
Am intrat, iata, in perioada reinnoirii lumii, asa cum se spune in vechea traditie. Saptamana aceasta, fiind prima dupa invierea Domnului, este o perioada de mare sarbatoare pentru lumea crestina.
Recunoscuta in Sfanta Scriptura ca o perioada a bucuriei pentru redobandirea sperantei, Saptamana Luminata cere tuturor crestinilor sa se ridice, sa creada, sa spere, sa se bucure. De aceea este interzis sa tinem post in aceasta perioada. Mai mult, pentru rugaciunile de fiecare zi, nu ne vom mai aseza in genunchi – in aceasta saptamana nu se ingenuncheaza!
Asadar, sa ne deschidem cu totii sufletele, primenite de lumina invierii, spre bucurie si speranta! Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste intelepciunea linistirii si a multumirii pentru toate minunatiile lumii de azi!
Adevarat a Inviat!
Iepurasul de Paste
Zilele invierii Domnului nu sunt incarcate doar de semnificatii religioase, ci si de traditii pagane si precrestine. Acestea, fie au supravietuit de-a lungul timpului, fie s-au impus treptat, din alte parti ale lumii.
In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.
Dar de unde vine iepurasul de Paste?
Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.
Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!
Vinerea in care nu se face nimic
Munca il innobileaza pe om. Crestinii vin cu o completare la acest dicton – numai daca nu se face in ziua a saptea sau in Vinerea Mare. De ce?
Daca ziua a saptea este dedicata odihnei, inca de la inceputurile lumii, este bine sa ne amintim ca, peste an, mai exista o zi in care orice munca fizica este considerata mare pacat. Vinerea Patimilor nu este o zi de odihna, ci de cainta si reculegere. Munca in aceasta zi este considerata a fi un pacat, tocmai pentu ca nu il lasa pe om sa se gandeasca la importanta ei si nu ii da ragazul pentru reculegerea in fata patimilor suferite de Fiul Domnului.
In vinerea mare, toate gandurile, toate inimile trebuie sa se deschida spre Iisus Christos si spre intelegerea suferintelor sale. Iata de ce, orice alta preocupare in aceasta zi este considerate o incalcare a randuielilor crestine.
In seara aceasta, Biserica Crestina canta Prohodul – imnul funerar al lui Iisus Christos, menit sa rascoleasca sufletele credinciosilor prin gravitatea imaginilor prezentate in versurile sale.
Vinerea Mare este o zi in care omul invata sa respecte sacrificiul suprem si, mai presus de toate, invata sa ierte, la fel cum insusi a fost iertat.
Pentru ca, daca Dumnezeu este Iubire, primul pas catre aceasta este Iertarea!
Mielul de Paste
In religiile si credintele universale mielul este o figura profund angrenata simbolic in reprezentarea binelui. Imagine a puritatii, blandetii si, in acelasi timp, a neajutorarii, mielul este, prin aceasta, animalul perfect pentru ritualurile de sacrificare.
In Vechiul Testament, evreii au sacrificat miei spre a-si feri copiii de Pastile (pesta/boala mortii) trimise de Dumnezeu intailor nascuti, inainte de eliberarea din Egipt. De atunci, pentru comunitatile evreiesti, sacrificarea mieilor este un ritual al trecerii de la robie la libertate.
Crestinii urmeaza regulile Noului Testament. In aceasta a doua parte a Sfintei Scripturi, Insusi Iisus Christos este numit „mielul Domnului”. Aceasta sintagma nu este folosita intamplator, si tocmai pentru a specifica sacrificiul celui nevinovat pentru iertarea pacatelor lumii.
Asadar, pentru crestini, sacrificarea mielului in ziua de Paste este o readucere in prim-plan a sacrificiului suprem pe care Iisus Christos l-a facut in numele mantuirii oamenilor. Mielul ucis simbolizeaza, la crestini, moartea si invierea de dupa.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va asteapta la urmatoarea editie pentru reafirmarea spirituala a fiecaruia dintre noi. Impreuna putem face lumea mai buna!
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|