|
|
|
Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte (partea a treia)
Istoria branzei incepe cu aproximativ opt mii de ani i.e.n. Atunci, in zona Asiei Centrale, ciobanii obisnuiau sa care laptele in recipiente impermeabile facute din stomac de vita. Pe distante lungi, in caldura desertului, laptele se inchega, separandu-se in zer si cas. Casul sarat devine o forma de pastrare a laptelui pe perioade mai lungi de timp.
Chiar astazi, in unele tari, branza este un produs pastrat ca aliment greu alterabil si ca masura de ajutor pentru populatie in cazul perioadelor de foamete.
Prima fabrica de branzeturi din lume a fost deschisa in Elvetia, cu doua secole in urma. Totusi, in acest domeniu, gama cea mai larga de produse este revendicata de Franta si Italia. Acestea sunt tari cu un adevarat cult pentru branzeturi, dezvoltand o diversitate de peste patru sute de sortimente.
Mai multe despre delicioasa lume a branzeturilor vom afla impreuna, degustand si invatand, la urmatoarea editie a „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust”: la mijlocul lunii copiilor, in perioada 15-17 iunie, in incinta „No Name” (Vizavi de Billa – Spitalul Judetean).
Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte (partea a doua)
Mucegaiul si excrementele – iata doua imagini pe care, majoritatea dintre noi nu am dori sa le asociem nici cu mancarea cea mai proasta, cu atat mai putin cu delicatesele. Cu toate acestea, reorganizarea argheziana a valorilor estetice prin magistralul „din bube, mucegaiuri si noroi iscat-am frumuseti si preturi noi” se regaseste cu valabilitate si in arta culinara.
Branza este un produs cu o origine care invoca nevoia intoarcerii la cultul „uratului” pentru obtinerea perfectiunii. Cea mai sanatoasa metoda de obtinere a branzeturilor este inchegarea laptelui cu enzime de pe stomacul viteilor.
Mai mult decat atat, unele dintre cele mai apreciale branzeturi din lume sunt branzeturile cu mucegai. Nu este o greseala de productie, ci un sinuos proces de… mucegaire controlata. Produsul final este o imbinare perfecta de arome si gusturi care fac deliciul cunoscatorilor, dar si al curiosilor.
Cu astfel de provocari incitante si delicioase va asteptam si la urmatoarea editie a „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust”, in frumoasa perioada 15-18 iunie, la „No Name”, Timisoara.
Greseli care au facut viata mai frumoasa. Bacteriile din lapte
Cu ceva timp in urma, un ziar de renume mondial alerta lumea ca cercetatorii au gasit urme de excremente animale intr-un anumit tip de iaurt bio. Produsul era si va ramane, insa, foarte apreciat. Necunoscatorii au fost oripilati de rezultatele studiului.
Cunoscatorii, insa, au fost incantati – descoperirea cercetatorilor nu facea decat sa confirme calitatile bio ale iaurtului respectiv, anuntand, astfel, o crestere a vanzarilor. Inainte de toate, sa ne reamintim ca produsele BIO sunt acelea care nu contin aditivi sintetici, fiind, astfel, mult mai sanatoase pentru organism.
Ceea ce nu stiau ziaristii care publicasera articolul de scandal, acuzand compania si blamand-o pentru nimic, este faptul ca excrementele de oaie, vaca sau capra erau folosite din cele mai vechi timpuri pentru inchegarea laptelui.
Mai multe despre aceste delicii quasi scandaloase vom afla in articolele urmatoare. „Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust” va asteapta cu noi secrete, dar si cu degustari de branzeturi dintre cele mai fine, la urmatoarea editie, din perioada 15-18 iunie, la „No Name”, Timisoara!
Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas (partea a doua)
Balerina Irinel Liciu il iubea pe Stefan Augustin Doinas cu o pasiune inrobita de suferinta, crezand in el, sperand in el, traind prin el. Doinas iubea femeia in orice forma a ei. Isi lasa acasa, in lacrimi, prima-balerina, si se desfata cu tarancute ajunse chelnerite de oras.
Irinel avea sa inteleaga devreme ca, pentru poetul ei, nu poate avea decat iertare si asteptare. Si el o iubea, in felul lui liber, de neinteles.
Cand, in 25 mai 2002, Stefan Augustin Doinas este rapus de o boala necrutatoare, Irinel Liciu, care statuse la capataiul sau pana in ultima clipa, a lasat fruntea spre pamant si a mers, linistita, spre casa. Stia ca vesnicia in doi abia atunci avea sa inceapa. Stia ca, de la acel moment, poetul va avea o singura muza – pe ea.
Cateva ore mai tarziu, prietenii aflau cumplita veste – fosta prima balerina a Operei Romane, Irinel Liciu, s-a sinucis. Artista a refuzat sa isi petreaca ultimii ani ai vietii fara marea iubire a vietii ei, alegand sa ii urmeze pasii intr-o lume mai buna si, poate, vesnica.
Povesti despre iubiri nemuritoarea care au cutremurat lumea vom cunoaste si in editia urmatoare a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust (15-17 iunie 2012, No Name, Timisoara) cand, printre savorile contemporaneitatii, literatura va deschide pagini de poveste de pe rafturile celor mai indragite edituri!
Mari oameni si iubiri pe masura. Irinel Liciu si Stefan Augustin Doinas
In spectacolele cu public este una dintre cele mai recitate poezii. Pentru facultatea de teatru si film, recitarea versurilor sale este unul dintre cele mai dificile examene. „Mistretul cu colti de argint” este poezia semnata de cel mai iubit poet roman – cel mai iubit in adevaratul sens pe care il poate avea rostirea acestui cuvant: nu neaparat de cititorii, ci de femeia vietii sale, de femeia a carei vieti era, el insusi. Si, cand nu a mai fost… doua vieti s-au retezat, aproape in aceeasi clipa.
Irinel Liciu – acesta este numele purtat de o femeie pentru care succesul carierei avea sa nu insemne nimic in raport cu iubirea. Ea, indragostita de balet si de poet, l-a ales pe acesta din urma, in ciuda aplauzelor la scena deschisa de pe toate scenele lumii. Irinel Liciu cucerise tot ceea ce putea fi cucerit in cariera de balerina. Cu toate acestea, femeia din ea plangea mereu, tanjind la iubirea absoluta a lui Stefan Augustin Doinas. Poetul, la fel de liber la inima ca si la minte, isi petrecea viata asa cum isi scria poeziile: intr-o libertate tangentiala cu absolutul.
In zilele urmatoare vom afla mai multe despre povestea de dragoste care a emotionat o intreaga tara. Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste o zi in care minunea povestilor voastre de viata sa se plieze pe nemarginirea literaturii!
Scurta istorie a painii (partea a doua)
Pentru egipteni painea era folosita si ca moneda de schimb. Salariul pentru o zi de munca consta in trei paini si doua beri. Daca la inceput painea era obtinuta din amestecul fainii cu apa, ulterior (asta insemnand la o diferenta milenara fata de momentul initial), la acest amestec egiptenii au adaugat spuma de bere. Aluatul astfel obtinut era lasat in soare, sa creasca, apoi bagat intr-un cuptor sacru – cuptorul de paine.
Semnificatia painii este una majora nu doar pentru egipteni – care obisnuiau sa puna alimentul alaturi de aur, argint si mirodenii, in mormintele sacre. Painea este un arhetip religios, fiind alimentul ales de Iisus pentru a-l imparti ucenicilor.
Civilizatia moderna pastreaza credinta in sacralitatea painii. La romani, intampinarea oficiala se face cu paine si sare. De asemenea, obiceiul de a „da copilul la grinda”, prezent in partea de sud a tarii, este unul care implica painea, ca simbol al cresterii. La nuntile romanesti, de asemenea, turta de paine este rupta si aruncata peste capetele mirilor, in semn de prosperitate. Biserica Ortodoxa foloseste impartirea painii la finalul slujbei de duminica, insemnand impartasirea cu trupul divin.
Cunoscand toate aceste lucruri, completarea meselor cu paine trece de la banal la special, bucurandu-ne atat papilele cu un gust milenar, dar si sufletele, cu semnificatii dintre cele mai profunde.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va va impartasi din deliciile si simbolurile painii la urmatoarea editie – buna ca painea calda!
Scurta istorie a painii (partea intai)
Festinurile sunt intalnite in toate perioadele de sarbatoare. Nimic nu este mai obisnuit la o masa, decat consumul de paine. Dimineata, paine prajita, la pranz felii proaspete de paine. Uneori, dietele mai stricte ne incurajeaza sa privim cu ochi rai aceasta prietena veche a bucatelor de tot felul. Alteori, uitam de toate regulile gastronomice si rupem un colt aburind, sa ne potolim pofta de paine calda, abia scoasa din cuptor.
Dar v-ati gandit vreodata cat i-a luat painii sa ajunga pe mesele noastre? Noi ne-am gandit, am cautat si am aflat ca painea reprezinta unul dintre cele mai vechi obiceiuri alimentare ale lumii.
In urma cu aproape 8000 de ani i.e.n., oamenii, agricultori la acea vreme, au inceput sa fiarba boabele de grau sau de porumb, consumand pasta obtinuta. Cateva secole mai tarziu, egiptenii au inceput sa foloseasca pietre mari si grele pentru zdrobirea boabelor si obtinearea fainii. Mamaliga de astazi era considerata, la acea vreme, tot paine. De fapt, painea se obtinea din faina de grau, porumb, mazare, orz, ovaz, secara, fasole, seminte de ierburi comestibile.
Aceasta asociere din mai multe feluri de seminte se intoarce in contemporaneitate, aducand pe rafturile magazinelor paini obtinute din cele mai neobisnuite si mai savuroase combinatii. Va asteptam sa gustati din astfel de delicatese si in cadrul urmatoarei editii a Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust.
Aranjamente de bun-gust, la indemana oricui
Saptamana Luminata este perioada anului in care oamenilor li se permit doar bucurii. Dupa Postul Pastelui, aceasta saptamana deschide portile unei libertati a alegerilor culinare dintre cele mai indraznete. Se spune ca este un mare pacat sa te ridici de la masa flamand, in aceste zile.
Invitatia la festin este una generala – casele romanilor avand mesele pline de bucate alese. Dar daca tot suntem la categoria momente speciale, de ce sa nu aranjam si masa noastra intr-un mod mai deosebit? Astazi va propunem o idee pentru amenajarea unei mese de senzatie, care nu necesita costuri, ci doar un pic de rabdare si incredere.
Un atuu al mesei de Paste sunt ouale rosii. Pentru a le pune in evidenta, putem aseza printre ele flori de liliac alb – un simbol al curateniei si al renasterii. O eleganta deosebita in acest aranjament putem obtine daca vom culege florile mici de pe crenguta de liliac si le vom presara de-a lungul mesei, raspandind, astfel, si parfumul lor. Servetelele, de asemenea, pot fi impaturite in dreptunghi si asezate pe farfurie, nu inainte de a lega, peste ele, o floare de liliac. Nu-i asa ca arata extraordinar?
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste clipe cat mai lungi in familie, cu decor de poveste!
Hristos a Inviat!
Am intrat, iata, in perioada reinnoirii lumii, asa cum se spune in vechea traditie. Saptamana aceasta, fiind prima dupa invierea Domnului, este o perioada de mare sarbatoare pentru lumea crestina.
Recunoscuta in Sfanta Scriptura ca o perioada a bucuriei pentru redobandirea sperantei, Saptamana Luminata cere tuturor crestinilor sa se ridice, sa creada, sa spere, sa se bucure. De aceea este interzis sa tinem post in aceasta perioada. Mai mult, pentru rugaciunile de fiecare zi, nu ne vom mai aseza in genunchi – in aceasta saptamana nu se ingenuncheaza!
Asadar, sa ne deschidem cu totii sufletele, primenite de lumina invierii, spre bucurie si speranta! Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust, va doreste intelepciunea linistirii si a multumirii pentru toate minunatiile lumii de azi!
Adevarat a Inviat!
Iepurasul de Paste
Zilele invierii Domnului nu sunt incarcate doar de semnificatii religioase, ci si de traditii pagane si precrestine. Acestea, fie au supravietuit de-a lungul timpului, fie s-au impus treptat, din alte parti ale lumii.
In vreme ce oamenii mari asteapta sa ciocneasca ouale rosii, anuntand, cu bucurie, invierea lui Christos, copiii asteapta ceva in plus. Sosirea iepurasului de paste produce emotii similare cu cele generate de asteptarea lui Mos Craciun. Cei mici stiu ca vor primi dulciuri si ceva nou – de la jucarii, la hainute, orice dar este o mare bucurie.
Dar de unde vine iepurasul de Paste?
Pentru prima oara, iepurasul a topait in Germania, prin anul 1533, fiind o preluare a unui rit pagan cu trimitere la invierea nevinovatiei sacrificate initial. Spre deosebire de miel, care simbolizeaza sacrificiul, iepurasul reprezinta invierea. Iata de ce prezenta lui in casele crestinilor produce atata bucurie – el fiind mesagerul vestilor bune si al reinnoirii.
Cadoul din partea iepurasului nu este altceva decat un simbol al noului, menit sa aduca fericire celui care il primeste pe iepuras si, prin aceasta, pe Iisus Christos inviat.
Savoart – Sarbatoarea Bunului Gust va doreste un iepuras de Paste cat mai darnic!
Parteneri
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|